Analiză

Din nou la masa cu FMI, dupa patru ani de independenta

Din nou la masa cu FMI, dupa patru ani de independenta
08.01.2009, 18:32 13

O misiune de experti a FMI vine in doua saptamani la Bucuresti dupa trei ani in care legaturile institutiei financiare internationale cu Romania s-au limitat la evaluari anuale standard si recomandari, asa cum se fac pentru toate tarile membre, conform statutului Fondului.

In 2005, cabinetul Tariceanu a lasat sa expire acordul stand-by de tip preventiv primit mostenire de la guvernul Nastase, in contextul dezacordului acut pe tema cotei unice si al refuzului lui Tariceanu de a majora alte impozite.
In anii urmatori, cresterea economica solida din majoritatea tarilor in dezvoltare a adus FMI in situatia de a avea un rol din ce in ce mai slab in domeniul consultantei in macroeconomie si implicit de a se confrunta cu o reducere rapida a veniturilor atat timp cat tot mai putine state aveau nevoie de imprumuturi.
Amplificarea crizei financiare internationale a reasezat insa FMI in pozitia de institutie salvatoare care poate acorda finantare si consiliere pe politica economica tarilor aflate in situatii foarte vulnerabile. Ca urmare, Fondul insusi se confrunta cu faptul ca resursele de care dispune nu pot acoperi solicitarile, avand nevoie de inca cel putin 100 mld. euro. Pana acum, in Europa a acordat sprijin financiar Ungariei (12,5 mld. euro), Ucrainei (11,7 mld. euro), Islandei (2,1 mld. $), Letoniei (7,5 mld. euro) si Serbiei (520 mil. $).
In cazul Ungariei, analistii au remarcat o remediere foarte rapida a perceptiei de risc pe plan extern dupa interventia in comun a Comisiei Europene, FMI si Bancii Centrale Europene. Mai mult, desi se confrunta cu dezechilibre financiare mult mai mari decat Romania, Ungaria nu a fost retrogradata din categoria tarilor cu risc scazut pentru investitii, sprijinul primit si conditionalitatile FMI de intarire a politicii fiscale si salariale fiind considerate o garantie suficienta pentru evitarea unor retrageri masive ale capitalului strain. Cu toate acestea, Ungaria are in fata spectrul recesiunii in 2009, iar masurile de austeritate cerute de FMI ar putea accentua declinul economic.
In toamna trecuta, inainte ca efectele crizei financiare internationale sa devina vizibile si in Romania, autoritatile de la Bucuresti au considerat ca solicitarea unui ajutor din partea FMI ar fi fost interpretata pe pietele externe drept un semnal de vulnerabilitate economica nejustificat la momentul respectiv. Perceptia externa s-a deteriorat insa substantial si fara un demers catre FMI, leul ajungand sa se deprecieze rapid din cauza retragerilor de capital strain.
Surse oficiale afirma ca daca in toamna se putea avea in vedere doar o injectie de credibilitate a politicilor economice prin incheierea unui acord cu FMI, acum nu poate fi exclusa nici nevoia unui sprijin financiar in cazul in care presiunile asupra leului s-ar accentua. Deja o serie de analisti, bancheri si oameni de afaceri au apreciat ca un eventual acord cu FMI ar fi util, in timp ce alte opinii sustin insa ca ar trebui cautat sprijin in primul rand la Bruxelles.
FMI inca are imaginea unei "sperietori", a supraveghetorului care venea sa dea cu batul peste mainile guvernului de fiecare data cand remarca un derapaj in politica fiscala sau salariala in sectorul public. "Retetele" de stabilizare si corectare a dezechilibrelor, asa cum obisnuia sa le administreze FMI, implicau insa costuri sociale mari si afectau puternic cresterea economica. Ramane de vazut cat s-au schimbat maniera de lucru si abordarile de politica economica ale FMI.
 

AFACERI DE LA ZERO