Ritmul greoi de construcţie de autostrăzi ar putea conduce lapierderea de fonduri europene pentru infrastructură, care suntaccesibile până în 2013, în timp ce ţinta de 1.000 km de autostradăanunţată în ultimii zece ani de autorităţi ar putea fi atinsă încel mai optimist caz în 2015-2020, în cel mai pesimist în2080.
"Există riscul să se piardă banii de la Uniunea Europeană, însărămâne de văzut cât va fi gradul de absorbţie al fondurilor înanul 2013. Chiar dacă gradul de absorbţie în termeni financiari vafi mai mic de 100%, să sperăm că în termeni fizici se va realiza100%, în acest fel rămânând eventual bani şi pentru alteproiecte", afirmă Cornel Marţincu, directorul general al companieide consultanţă în infrastructură
IPTANA.
Ministerul Transporturilor, care în ultimii trei ani a avut ladispoziţie fonduri europene de 2 mld. euro, are cel mai scăzut gradde absorbţie dintre ministere. A reuşit să atragă până lasfârşitul lunii iunie doar 1,87% din banii europeni alocaţipentru perioada 2007-2010, adică 40 mil. euro. Totuşi, ministerul astabilit ca prioritar coridorul IV paneuropean Nădlac-Constanţa(750 km), pentru că este finanţat şi cu fonduri de la UniuneaEuropeană, iar autostrăzile Transilvania şi Bucureşti-Ploieşti autrecut pe locul doi, pentru că sunt finanţate integral de la buget."Priorităţile pentru anul acesta sunt tronsoanele de pe coridorulIV, astfel încât la sfârşitul anului viitor să fie gataautostrăzile Timişoara-Arad şi Cernavodă-Constanţa. Suntcontracte care au ajuns deja la maturitate", afirmă Adrian Ionescu,directorul diviziei de autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale deAutostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Atât Boc, cât şi Radu Berceanu, ministrul transporturilor, auînceput anul trecut un pelerinaj la proiectele de autostradă aflateîn construcţie, iar rezultatul a fost finalizarea a 42 km dinautostrada Transilvania şi încheierea parţială a lucrărilor lacentura oraşului Ploieşti (13 km). Anul acesta vizitele s-au rărit,au fost mai puţini bani, iar şansele ca în 2010 să fie gata vreunkilometru de autostradă s-au redus puternic. Cele mai mari şansepentru finalizare în 2010 sunt pentru o porţiune de 10 km laautostrada Transilvania, între Câmpia-Turzii şi Turda, şi primultronson al centurii Sibiu (14,8 km). "Anul acesta vor fi mai puţinikilometri finalizaţi, pentru că aşa s-au potrivit contractele careau fost semnate în anii trecuţi. Ceea ce contează în 2010 este catot mai multe proiecte să fie aduse la maturitate şi să fieimplementate altele noi, pentru ca în următorii ani să fie livratecât mai multe tronsoane", susţine Ionescu.
Cum arată în şantiere investiţiile îninfrastructură
Ministerul Transporturilor finanţează în prezent şantiere cu olungime de 313 km de autostrăzi şi centuri la nivel de autostradă,iar lucrările sunt finalizate doar în proporţie de un sfert dintotal, potrivit datelor furnizate de Compania Naţională deAutostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Unelecontracte au fost semnate în 2007 sau 2008, în timp ce pentruautostrada Transilvania a fost încheiat în decembrie 2003, însăritmul de construcţie şi acordarea de finanţări s-au derulatgreoi.
Şantierele de autostrăzi care sunt în lucru au consumat până înluna iunie circa 1,44 mld. euro, aproape o treime din valoareatotală a proiectelor - care se ridică la 3,45 mld. euro.
Singurele proiecte de autostrăzi aflate în construcţie suntCernavodă-Constanţa (51 km), realizată în două tronsoane,Bucureşti-Ploieşti (62 km), construită în două segmente,Arad-Timişoara (32 km) şi două tronsoane cu o lungime totală de116,5 km din autostrada Transilvania. La acestea se adaugăvariantele ocolitoare la nivel de autostradă ale oraşelor Constanţa(22 km), Arad (12 km) şi Sibiu (17,5 km).
Coridorul IV paneuropean, care începe în România în localitateaNădlac şi se termină la Constanţa (750 km), este finalizat doar otreime pe o lungime de 264 km între Piteşti şi Cernavodă, la carese adaugă centura Piteştiului la nivel de autostradă (15 km).
Ministerul Transporturilor întârzie să finalizeze licitaţiilepentru tronsoanele rămase de construit din coridorul IV -Nădlac-Arad (38,9 km), Timişoara-Lugoj (35,6 km), Lugoj-Deva (99,5km), Deva-Orăştie (32,8 km) şi Orăştie-Sibiu (82 km). Primalicitaţie, pentru varianta de ocolire Deva-Orăştie, cu o valoare de253,3 mil. euro este blocată în prezent de o contestaţie depusă deuna dintre companiile care a fost descalificată de lalicitaţie.
În ce stadiu sunt lucrările
Cele mai avansate lucrări sunt la tronsonul de autostradă MoaraVlăsiei-Ploieşti (42,5 km), al căror stadiu fizic este de 52%.Contractul a fost câştigat de consorţiul de firme locale SpeditionUMB, PA & CO International, Euro Construct Trading '98,Com-Axa, iar valoarea contractului se ridică la 238 mil. euro, fărăTVA, după ce a fost majorat cu 25% în 2009.
Pe locul doi la stadiul lucrărilor cu 40% este segmentulBucureşti-Moara Vlăsiei (19,5 km), care este construit deconsorţiul italian Impresa Pizzaroti şi Tirena Scavi.
Pe locul trei apare autostrada Transilvania, al cărei stadiu fiziceste de 39,5% pe tronsonul 3C (Suplacu de Barcău-Borş), respectiv80% la tronsonul 2B (Câmpia Turzii-Gilău), care au o lungimecumulată de 116,5 km, din totalul de 415 km ai proiectului. Deşicontractul a fost semnat în decembrie 2003, până în prezent nu aufost finalizaţi decât 42 km între localităţile Turda şiGilău.
Autostrăzi precum Cernavodă-Medgidia sau centura Arad nu depăşescstadiul fizic de 10%, deşi contractele de execuţie au fost semnateîn mai 2009, respectiv martie 2009. De altfel, MinisterulTransporturilor a atras atenţia constructorilor celor două proiecteîntârziate - Colas (Franţa) pentru Cernavodă-Medgidia şi FCCConstruction (Spania) şi Porr (Austria) - fiind ameninţaţi curezilierea contractelor dacă nu recuperează decalajullucrărilor.
În ritmul actual ajungem la 1.000 km în 70 deani
Luând în calcul ritmul mediu de construcţie de autostrăzi dinultimii 20 ani de circa 10 km/an, România ar putea atinge nivelulde 1.000 km de autostradă anunţat în nenumărate rânduri departidele politice care s-au perindat la guvernare abia în2080.
Însă România poate să absoarbă 4,5 mld. euro de la UniuneaEuropeană până în 2013, astfel că ritmul de construcţie ar putea săfie mai rapid. Dacă am lua în calcul cel mai pesimist caz, cu unritm de construcţie de 25 km/an, ţinta de 1.000 km ar putea fiatinsă peste 28 de ani.
"Într-un scenariu pesimistic cu un ritm de 25 - 50 km/an, în cazulîn care fonduri importante vor fi absorbite de reabilitarea şiîntreţinerea reţelei existente, viteza de depreciere ainfrastructurii existente crescând în ultimii ani din cauzacondiţiilor meteorologice severe, calamităţi naturale (inundaţii,alunecări de teren) şi coroborat cu întreţinerea drumurilor la unnivel scăzut rezultă circa 14-28 ani necesari pentru cei circa 700km necesari să atingem nivelul de 1.000 km", consideră Marţincu dela IPTANA.
El susţine că într-un scenariu realistic ar putea fi construiţi50-100 km/an, în timp ce în varianta optimistă s-ar ajunge la100-150 km/an, doar în cazul în care autostrăzile devin principalaprioritate a investiţiilor în infrastructura de transport.
"În concluzie, pentru că trebuie să fim realişti şi optimişti, înorizontul de timp 2015-2020 reţeaua de autostrăzi din România vadepăşi 1.000 de kilometri în lungime", consideră Marţincu.
Managerul IPTANA susţine că guvernul ar putea impulsiona ritmul încare se construiesc autostrăzi prin acordarea unor stimulenteacordate constructorului în cazul finalizării înainte de termen alucrărilor, varianta rezilierii contractului fiind ultima caretrebuie luată în considerare, pentru că va genera o întârziere decel puţin un an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
