• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.5053
  • Leu / USD4.2327
Analiză

Economia alearga, dar cu frana trasa si pe o sosea cu obstacole



Economia romaneasca a prins in viteza pe primul trimestru al acestui an. Un ritm de crestere de 6,1% nu a mai fost atins de multi ani. Problema este ca merge in continuare, chiar daca mai repede, ca o masina cu frana de mana trasa, pe o sosea plina de gropi si intr-o directie nu tocmai buna.



Frana este mentinerea dobanzilor la un nivel foarte inalt de catre Banca Nationala, mai mult decat dublu fata inflatia asteptata in urmatoarele luni. Acest nivel este neobisnuit pentru o economie normala sau macar o economie care se indreapta spre normalizare. BNR tine dobanzile sus de teama inflatiei, adica nu vrea sa lase banii sa irige o economie inca nesuficient restructurata.



Gropile si obstacolele de pe sosea sunt deficitul de calitate al administratiei publice. Actul administrativ din Romania, greoi si ineficient, mai mult incurca decat ajuta cresterea economica. Calitatea slaba a administratiei se vede chiar in starea, de data asta la sensul propriu, a soselelor, a spitalelor si scolilor, dar si in fiscalitatea excesiva.



Directia nu este tocmai buna pentru ca aceasta crestere se datoreaza in principal majorarii consumului privat (plus 8,4% pe primul trimestru). Salariile au crescut cu 25% in lei pe primele trei luni ale acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut, manate mai ales de cresterile din sectorul public. Astfel, cei peste 400.000 de functionari din administratia publica locala castiga acum cu 26% in lei mai mult fata de anul trecut. De asemenea, majorarea exporturilor in actuala structura, in care marfurile cu valoare adaugata mare - masini, utilaje, motoare, telefoane mobile sau medicamente- au o pondere redusa, este riscanta.



Practic, Romania exporta acum in principal forta de munca prost platita si mai putin idei si cunostinte transpuse in marfuri si servicii cu valoare adaugate mare. Si nici pe viitor nu da semne ca va face altceva, pentru ca starea invatamantului este jalnica. Chiar acum profesorii, adica responsabilii transferurilor de cunostinte si idei de la o generatie la alta, sunt in strada pentru ca au salarii de mizerie.



Salariul mediu in invatamant a fost in aprilie de 5,3 milioane lei, cu 32% mai mic decat cel din administratia publica (7,7 mil.lei) si cu 10% mai mic chiar decat salariul mediu net (5,9 mil.lei) pe toata economia.



Daca situatia generala din acest sector nu se imbunatateste foarte curand, astfel incat sa fie atrasi oameni foarte buni, pe termen mediu si lung Romania nu are sansa sa recupereze decalajele de competitivitate care o despart nu numai fata tarile dezvoltate din Occident, ci si fata de Ungaria, Cehia sau Polonia.



Odata aceste temeri enumerate, trebuie spus insa ca este vizibil faptul ca economia romaneasca traverseaza una din cele mai bune perioade de dupa 1990 si, daca va reusi sa mentina acest ritm -de 6-7% crestere anuala- inca 4-5 ani, chiar de dupa 1945.



Daca investitiile straine vor iesi de sub limita fatidica de 2 miliarde dolari pe an, pe care au depasit-o o singura data (vezi graficul), si inflatia se va stabiliza, este posibila aceasta evolutie. Datele BNR de primele doua luni din acest an nu sunt foarte incurajatoare (investitiile straine directe sunt in scadere), dar faptul ca aproape zilnic sunt anuntate noi investitii straine (vezi pagina 1) este o sursa de optimism.





Ce spun analistii economici



Analistul economic Daniel Daianu, fost ministru de finante, considera ca explicatia majora a evolutiei de pe primul trimestru este dinamica cererii interne exprimata bine de consumul final si formarea bruta a capitalului (investitiile, care au crescut cu 7,3% pe primul trimestru- n.red).



"Consumul a crescut datorita maririi salariilor si aprecierii leului fata de cos, care prin efectul de inavutire (wealth effect) a favorizat consumul. Intrarile de capital incurajate de dezinflatie si diferentialul dobanzilor au stimulat si ele consumul. La noi, accelerarea cresterii are un efect normal (accentuarea deficitelor externe) si unul, aparent, inedit - si anume dezinflatia. Adica avem dezinflatie cumulata cu crestere economica mai mare. Pe de alta parte, chiar scaderea inflatiei este favorizata de aprecierea leului si de deficitele externe", a mai spus Daianu.





Dar cat va mai putea tine aceasta crestere?



"Aceasta turatie a economiei poate continua in conditiile in care avem finantare usoara a deficitelor externe. Vom vedea in lunile urmatoare cat este de durabila aceasta conjunctura. Diminuarea dobanzilor de catre BNR ar accentua mai mult turatia economiei.", a spus Daianu.



Andreea Vass, cercetator stiintific la Institutul de Economie Nationala, spune ca trebuie neaparat investitii straine.



"Interesul nostru este sa atragem investitii prin care sa exportam produse high-tech. Trebuita asociata cresterea PIB-ului cu investitii straine directe, si nu neaparat cu puterea economiei interne. Cand sursa cresterii economice este consumul privat, trebuie vazut in ce masura aceasta crestere a cererii de consum este dublata de o oferta de produse competitive, adica in ce masura aceste produse vine de din exterior sau interior", spune Vass.



Majorarea deficitului comercial cu aproape 30% in euro pe primul trimestru arata ca aceste produse provin deocamdata in principal din exterior.



Vass mai spune ca, in ceea ce priveste exporturile, care au crescut cu 10% pe primul trimestru, nu trebuie fortata o crestere pe actuala structura.



"Grupa de produse inalt inzestrate tehnologic are o pondere prea mica in structura exporturilor, adica grupa de masini, transporturi, instrumente optice, echipamente de birou.Noi in loc sa stimulam economia pe vectorul competitivitatii, riscam sa devenim acel bazin furnizor de forta de munca ieftina. Nu este sustenabila promovarea exporturilor in aceasta structura din perspectiva integrarii in UE. Avantajele derivate din forta de munca foarte ieftina nu sunt sustenabile", a mai spus Vass. sorin.pislaru@zf.ro

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: -0,0252
Ieri: 4.7619
Azi: 4.2327
Diferență: 0,0118
Ieri: 4.2322
Azi: 5.5053
Diferență: -0,0309
Ieri: 5.5070
Azi: 4.1761
Diferență: -0,2127
Ieri: 4.1850