Analiză

Exclusiv online: Consultanţii fiscali: Normele pentru Codul Fiscal contrazic ordonanţa pe care încearcă să o clarifice

Exclusiv online: Consultanţii fiscali: Normele pentru Codul Fiscal contrazic ordonanţa pe care încearcă să o clarifice
30.07.2010, 08:05 250

Consultanţii fiscali apreciază că proiectul de norme pentruaplicarea recentelor modificări la Codul Fiscal, prin care a fostextinsă baza de impozitare, are nevoie de îmbunătăţiri încondiţiile în care apar probleme de aplicare şi chiar contradicţiifaţă de ordonanţa pe care încearcă să o clarifice.

Guvernul a decis miercuri ca normele metodologice să nu fiedeocamdată adoptate, ci prezentate în dezbatere publică de cătreMinisterul Finanţelor, urmând să fie aprobate luni, 2 august.


"Forma actuală a normelor necesită o revizuire atentă şi cred cădecizia de amânare a aprobării lor este una corectă.Ţinând contînsă de problemele pe care le ridică, ar fi bine ca Guvernul să iaîn considerare amânarea aplicării art III din OUG nr. 58/2010 pânăla 1 septembrie 2010 pentru a avea timp să analizeze mai bineimplicaţiile şi să clarifice aspectele de legalitate şi de aplicarepractică", a declarat Emilian Duca, partener BDO Tax, precizând căexprimă punctul de vedere personal.

Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran,apreciază că normele contrazic chiar litera ordonanţei deurgenţă.

Ce spun normele despre drepturile de autor

Prin modificările efectuate recent asupra Codului Fiscal,Guvernul a stabilit că orice venituri de natură profesională,altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pevenit şi contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurărisociale de sănătate şi asigurări de şomaj, baza de calcul la carese aplică aceste contribuţii fiind de cinci salarii medii brute peeconomie.

Lucian Barbu, Manager NNDKP Consultanţă Fiscală, spune că, înprincipiu, cei care optează să-şi desfăşoare activitatea în modindependent, incluzând şi persoanele cu activitate de creaţie carerealizează venituri din drepturi de autor, nu ar trebui săplătească asigurări sociale ca şi un angajat.

"O relaţie de angajare conferă anumite avantaje stabilite prinCodul Muncii, cum ar fi stabilitatea, în timp ce persoanele carealeg să-şi desfăşoare activitatea în mod independent sunt dispusesă îşi asume un risc mai mare, şi prin urmare şi să plăteascăasigurări sociale mai mici decât un angajat. Acest principiu esterespectat în majoritatea ţărilor europene, şi statul nu ar trebuisă intervină şi să asimileze astfel de persoane unor salariaţi. Dinacest punct de vedere, conceptual ar trebui să existe odiferenţiere", a explicat Barbu.

El a mai precizat că există aparente contradicţii între norme şiordonanţa de urgenţă, cum ar fi de exemplu faptul că în cazulcontribuţiei pentru asigurări de sănătate normele par să indice căobligaţiile se plătesc de către persoana asigurată, în timp ceconform OUG aceste obligaţii se reţin la sursă de către plătitorulde venit.

În privinţa contribuţiilor individuale, normele prevăd că însituaţia persoanelor care realizează lunar venituri de naturăprofesională, baza de calcul pentru asigurările sociale şi pentruasigurările pentru şomaj o constituie cuantumul total net alveniturilor de natură profesională realizate lunar, din toatesursele de venit, în situaţia în care acest cuantum nu depăşeşteechivalentul a 5 salarii medii brute pe economie. În caz contrarbaza o reprezintă echivalentul a 5 salarii medii brute peeconomie.

În situaţia persoanelor care nu realizează lunar venituri denatură profesională, baza de calcul a contribuţiilor individuale oconstituie cuantumul total net al veniturilor de naturăprofesională realizate anual, din toate sursele de venit, însituaţia în care acest cuantum nu depăşeste echivalentul a 5salarii medii brute pe economie.

Conform normelor de aplicare a Codului Fiscal, veniturile dindrepturi de autor vor fi incluse în categoria celor obţinute dinactivităţi independente, astfel încât impozitul pe venit şicontribuţiile sociale obligatorii nu vor fi recalculate şi datoratesolidar de către plătitor şi beneficiar.

Normele prevăd excluderea de la recalificarea ca activităţidependente a activităţilor desfăşurate în mod independent şi caregenerează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor deautor şi drepturilor conexe.
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal stabileştecă persoanele care au venituri din activităţi independente vorrăspunde în solidar cu firmele cu care lucrează pentrucontribuţiile sociale şi impozitele datorate, dacă banii încasaţivor fi asimilaţi câştigurilor salariale.

Ordonanţa include şi o nouă prevedere, prin care Fiscul va aveaposibilitatea să reconsidere o activitate ca fiind dependentă şiveniturile asimilate salariilor în funcţie de "orice alte elementecare reflectă natura dependentă a activităţii", definiţie careoferă o marjă de manevră largă inspectorilor fiscali.

Tot de la 1 iulie, cota de cheltuieli deductibile pentru venitulnet obţinut din drepturi de proprietate intelectuală a fost redusăla jumătate, de la 40% la 20% din venitul brut, aceeaşi diminuare,de la 50% la 25% din venitul brut, fiind operată şi pentru venituridin crearea unor lucrări de artă monumentală.

Ce neclarităţi mai sunt în norme

Duca apreciază că definiţia "veniturilor de natură profesională"din norme este greu de înţeles din punct de vedere juridic şieconomic.

"Practic, dintr-un condei, se desfiinţează articole întregi dinlegislaţia asigurărilor sociale şi se adaugă la lege prinintroducerea unui criteriu arbitrar pentru definirea veniturilorprofesionale: veniturile din alte activităţi decât cele dependente.Personal, mă aşteptam la o abordare consistentă cu prevederisimilare din legislaţia existentă (din legislaţia bancară, deexemplu). Astfel, veniturile de natură profesională ar fi putut fidefinite în funcţie de gradul lor de permanenţă / continuitate(data de durata contractelor) şi, în subsidiar, de pondereaveniturilor respective în totalul veniturilor realizate depersoanele fizice".

De asemenea, Duca susţine că nu se clarifică un aspect esenţialprivind contribuţiile de asigurări sociale (pensii): care este cotadatorată - cea de 10,5% (datorată de salariaţi) sau cea de 31,3%(datorată, potrivit legii 19/2000, de celelalte categorii deasiguraţi). "Diferenţa între un nivel de contribuţii sociale de16,5% şi cel de 37,3% (estimare) nu este chiar de neglijat. Esteinexplicabil de ce nu se clarifică ce se întâmplă cu celelaltecontribuţii sociale - contribuţia la fondul de asigurări pentruaccidente şi boli profesionale, contribuţia pentru concediimedicale".

Duca mai susţine că stabilirea plafonului maxim după cumpersoana obţine venituri lunar sau nu, modifică din nou legea.

În plus, contravenţiile stabilite în Anexa la norme sunt nunumai exagerate dar în unele cazuri profund nedrepte, potrivit luiDuca.

"De exemplu, ce justificare poate avea amendarea unei persoane(între 2500 şi 5000 lei) care nu a declarat în termen de 3 zile cănu mai obţine venituri "de natură profesională" ? De la ce dată secalculează acest termen: de la data rezilierii contractului (dacaexistă!), de la data respingerii materialului transmis sprepublicare, de la comunicarea (verbală sau scrisă) a încheieriicolaborării?".

Duca a mai adăugat că această sancţiune este şi ilegală întrucâta fost scăpat din vedere ultimul alineat al art III din OUG nr.58/2010 care prevede că plătitorul de venit face plata acestorcontribuţii şi nu beneficiarul venitului: "Obligaţia declarării,calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor prevăzute laalineatul precedent revine plătitorului de venit, în conformitatecu prevederile legale în vigoare."

Ce încearcă să clarifice normele:

- Includerea în venituri din profesii libere a celor generate dedesfăşurarea activităţilor în mod independent în condiţiile legiica profesii reglementate, pentru societăţi comerciale sau alteentităţi reglementate potrivit legii să desfăşoare activităţi caregenerează venituri din profesii libere;
- Clarificarea încadrării veniturilor din drepturi de autor şidrepturile conexe, definite potrivit legii în categoria veniturilordin activităţi independente;
- Excluderea de la recalificarea ca activităţi dependente, aactivităţilor
desfăşurate în mod independent în condiţiile legii care genereazăvenituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şidrepturilor conexe, definite potrivit legii;
- Definirea, în sens fiscal, a noţiunii de reorganizare a uneiactivităţi
independente;
- Determinarea normei anuale de venit pentru activităţileindependente, în condiţiile aplicării criteriilor de corecţie laplafonul minim;
- Includerea în venituri impozabile din salarii a contravaloriitichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou,tichetelor de vacanţă, precum şi a plăţilor compensatorii şiajutoarelor, acordate potrivit legii speciale;
- Deducerea sumelor plătite direct de angajat, reprezentândcontribuţii la fondurile de pensii facultative, pentru determinareabazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii;
- Stabilirea bazei de calcul asupra căreia se aplică cota deimpozit de 16%, în cazul veniturilor sub formă de dobânzi;
- Modalitatea de determinare a impozitului trimestrial/anual pecâştigul realizat din transferul titlurilor de valoare, alteledecât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilorînchise precum şi de reportare a pierderii înregistrate în perioada1 ianuarie - 30 iunie 2010.

AFACERI DE LA ZERO