• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Analiză

Febra mişcării: românii lasă anual 300 mil euro în centrele de fitness

Febra mişcării: românii lasă anual 300 mil euro în centrele de fitness

Autor: Adriana Rosoga

11 oct 2010 2570

Piaţa sălilor de fitness din România a început să se contureze la începutul anilor 2000, când pe lângă sălile deschise la parterul blocurilor şi cluburile private dezvoltate de antreprenorii independenţi, au pătruns operatori internaţionali. Însă investiţiile masive în această piaţă s-au reflectat în ultimii trei ani când, conform unei estimări ZF care ia în calcul valorile anunţate de principalii jucători, acestea însumează circa 15 mil. euro.

500 de săli de fitness în toată ţara

"În 2008 erau înregistrate la Registrul Comerţului circa 600 de firme cu activitate de fitness, dintre care jumătate nu erau active. Estimez că în România la ora actuală funcţionează în jur de 500 de săli de fitness care respectă cât de cât nişte standarde. Aceste businessuri tot apar şi dispar, este greu de ţinut o evidenţă. Sunt puţine sălile care rezistă trei ani şi asta din cauza managementului prost", spune Cezar Gregoriev, fondatorul Swedish Business Club, companie specializată în consultanţă pentru deschiderea de săli de fitness şi vânzări de echipamente de fitness.

Dacă în Bucureşti au început timid să-şi facă apariţia sălile de dimensiuni mari, în oraşe precum Constanţa, Galaţi sau Iaşi numărul de săli este redus în comparaţie cu potenţialul. "Estimez că 20-25% dintre sălile de fitness din România se concentrează în Capitală. Nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fie măcar o sală de fitness. Provincia este însă în urmă cu 5-8 ani faţă de Bucureşti ca dezvoltare a acestei pieţe", mai spune Gregoriev.

O sală de fitness devine profitabilă când are un minim 250-300 de metri pătraţi suprafaţă totală, din care 200 de metri pătraţi operaţionali, spune fondatorul Swedish Business Club, care afirmă că amenajarea spaţiului pentru o astfel de sală şi echipamentele costă în jur de 120-150.000 de euro, iar sala devine profitabilă după doi ani-doi ani şi jumătate. "Sălile de fitness merg în continuare bine, în ciuda crizei. Nevoia de socializare este foarte acută şi a crescut puţin şi educaţia în acest domeniu."

Românii se află printre codaşii Europei când vine vorba de practicarea sportului, fiind întrecuţi doar de unguri şi greci, arată eurobarometrul "Sport şi activitate fizică" realizat sub egida Comisiei Europene şi dat publicităţii la începutul acestui an. Astfel, şapte din zece români nu au practicat niciodată sport sau practică sport cel mult o dată pe lună. În ceea ce priveşte numărul românilor care trec pragul unei săli de fitness, datele statistice arată faptul că doar patru din 100 de români merg la sală, faţă de bulgari şi cehi, una din zece persoane, sau suedezi, unu din trei.

Principalii operatori spun că motivele pentru care românii aleg în număr mic să practice sport într-o sală sunt educaţia în acest domeniu, numărul încă mic de săli deschise mai ales în provincie, dar şi scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Capitala are cele mai multe săli de fitness

La o simplă căutare pe Google, primul site care apare este ghidulfitness.ro care indică doar pentru Bucureşti în jur de 50 de săli mari de fitness, răspândite în 29 de zone din Capitală. Cele mai multe săli sunt deschise în zona Dorobanţi şi Unirii. Muscle Maker, LadyFit, StemSure, Futura Gym, San Gym, Unique Health&Fitness, Alexandreea Club Fitness&Spa, Nick&Bobo Fitness sunt doar o parte dintre sălile din Bucureşti conform ghidulfitness.ro. În schimb, pentru Constanţa, Cluj, Timişoara şi Iaşi, pe site nu este încă înregistrată nicio sală.

Bucureştiul este oraşul care a atras cea mai mare parte a investiţiilor în sălile de fitness, unul dintre motive fiind acela că în provincie preţul unui abonament este cu până la 50% mai mic, iar numărul de clienţi este şi el redus, cu toate că pentru construcţia unei săli costurile sunt similare.

"Am încercat să stabilim preţuri pentru toate buzunarele şi cu toate astea nu sunt atât de mulţi clienţi pe cât am aştepta", susţine Teodor Demetrian, manager al clubului Daimon Sport Club, care deţine şi o sală de fitness cu o suprafaţă de 400 de metri pătraţi cu o capacitate de 150 de persoane.

"Faptul că nu merge lumea la fitness nu îl pun neapărat pe seama faptului că este criză, ci şi pe faptul că nu avem educaţie în a practica sport."

Clubul a fost deschis în 2003 pe o suprafaţă totală de 7.000 de metri pătraţi. În ultimii doi ani investiţiile companiei s-au ridicat la circa 2 mil. euro, investiţii necesare pentru crearea unui club de wellness.

"Ne-am extins sala de fitness, care are acum 400 de metri pătraţi, am construit o piscină interioară, avem sală de aerobic, clase de spinning. Investiţia s-a ridicat la 2 milioane de euro."

Cu toate că investiţiile companiei s-au îndreptat spre îmbunătăţirea serviciilor şi pe fondul crizei economice clubul a redus preţurile, Demetrian spune că nu sunt atât de mulţi clienţi precum estimase.

Cel mai ieftin abonament în cadrul Daimon Club este de 45 de euro pentru un singur serviciu, iar un abonament pe un an, cu acces nelimitat la toate serviciile costă 880 de euro. "Cei mai mulţi clienţi aleg abonamente single şi sunt mai puţini cei care merg pe un abonament pe un an de zile", spune Demetrian.

Chiar dacă a achiziţionat aparatură nouă în acest an, managerul Fitness Club spune că numărul clienţilor este în scădere. "Anul acest a mers mai prost ca anul trecut. Cifra de afaceri a scăzut cu 25% şi la fel a fluctuat şi numărul de clienţi. Clienţii nu se uită la faptul că tu achiziţionezi aparate noi", spune Petrişor Muscalu, managerul Fitness Club, care este pe piaţă din 2003. În acest an, managerul spune că a realizat investiţii de circa 10-15.000 de euro în aparatură nouă, profitând de preţurile mai mici. Conform preţurilor afişate pe site-ul companiei, cel mai ieftin abonament de fitness pentru opt ore costă 70 de lei. Conform datelor de la Registrul Comerţului, firma Pro Drivers care operează Fitness Club a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 8.700 de euro şi o pierdere de 6.400 de euro. În 2008, compania avea o cifră de afaceri de 11.000 de euro şi un profit de 2.300 de euro.

Firmele continuă investiţiile în sălile de fitness chiar pe criză

Cristian Bolfoş, director general al One Fitness, spune că cea mai mare parte a clienţilor care vin la sala de fitness sunt în general persoane cu studii superioare, cu venituri medii şi peste medie. "Lunar One Fitness beneficiază de un număr de aproximativ 3.500 de vizite. În anul 2009 (primul an de funcţionare - n.r) am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro, iar pentru anul 2010 o creştere cu aproximativ 20-25%. Datorită evoluţiei bune pe care o avem încă de la deschidere, am hotărât să extindem actuala locaţie. Astfel din februarie 2011 actuala locaţie One Fitness se va dubla ca suprafaţă", precizează Bolfoş care spune că preţul unui abonament este cuprins între 35 şi 60 de euro.

"Am avut timp de un an un abonament la o sală foarte apropiată de locul meu de muncă. Era tare avantajos. Dacă-mi aduc bine aminte, a costat 300 de euro pe an pentru acces nelimitat. Anul următor, acest tip de abonament a fost eliminat şi înlocuit cu abonamente cu o durată mai mică şi mai scumpe. Rău nu cred că le-a mers nici după această măsură judecând după numărul doamnelor care continuă să intre la sală. Am renunţat la sală şi m-am decis să ies la alergat în parc sau să fac exerciţii acasă urmărind filme pe You Tube. În plus, mi-am luat o bicicletă şi nişte gantere", explică Ana Pătraşcu (25 de ani) motivul pentru care a ales să nu mai meargă la sala de fitness.

Provincia stă cel mai prost la numărul de săli de fitness nou deschise

Mikael Fredholm, vicepreşedinte al furnizorului de servicii de wellness World Class International, spune că pe această piaţă mai este loc de dezvoltare, având în vedere că rata de penetrare (populaţia care are statut de membru într-o sală de fitness) este de 0,1%, mult inferioară celei din Suedia, unde este de 18%.

"România este pe locul al treilea din Europa ca grad de obezitate. Sunt foarte puţine persoane care merg la fitness, iar acest aspect îl pun pe seama faptului că este o lipsă de educaţie în acest sens şi de facilităţi", precizează reprezentantul World Class, care a deschis pe piaţa locală prima sală a operatorului internaţional în 2000, în incinta hotelului Marriott, din Capitală. Au trecut cinci ani până când operatorul suedez să lanseze un al doilea club de wellness în incinta Raddison. În prezent, World Class are opt cluburi în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Constanţa, 14.000 de clienţi şi a rulat în primele şase luni ale anului o cifră de afaceri de 3,9 mil. euro, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut. "Românii petrec în medie o oră şi jumătate la sală, pentru ei este un loc de socializare, faţă de suedezi care vin strict pentru a face sport şi stau cam o jumătate de oră", explică Fredholm tendinţele de pe piaţa locală. Investiţiile companiei pe plan local s-au ridicat la 6-7 mil. euro. Preţul unui abonament porneşte de la 200 de euro pe an în provincie şi ajunge până la 1.700 de euro pe an pentru un abonament valabil în toate cluburile World Class din ţară.

Şi oficialii Pescariu Sport&Spa, club deţinut de tenismanul Dinu Pescariu, care se adresează segmentului premium, au anunţat investiţii de 1 milion de euro pentru a finaliza două săli de squash şi un aqua park în aer liber în incinta clubului. De asemenea, IDM Club Wellness Fitness, care se adresează segmentului mediu, are în plan investiţii de 200.000 de euro într-o terasă bar-restaurant în curtea clubului IDM.

În urmă cu trei ani, CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului) şi IAA (Asociaţia Internaţională de Advertising) au lansat în urma unui parteneriat o campanie pentru un stil de viaţă sănătos pornind de la o cercetare care arăta că 76% din populaţia României nu face sport, unul dintre sloganurile campaniei fiind "Pentru o viaţă sănătoasă faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi". Conform datelor transmise de CNA la solicitarea ZF, nu există informaţii cu privire la impactul campaniei. Responsabilitatea pentru susţinerea financiară a acestei campanii i-a revenit exclusiv IAA, potrivit reprezentanţilor CNA. IAA nu a răspuns la întrebările transmise de ZF până la închiderea ediţiei.

Investiţii de 15 milioane de euro. Cum arată piaţa de săli de fitness:

  • Pe piaţa locală operează circa 500 de săli de fitness
  • Capitala concentrează 20-25% dintre sălile de fitness
  • Bucureştiul este oraşul care a atras cea mai mare parte a investiţiilor în sălile de fitness, unul dintre motive fiind acela că în provincie preţul unui abonament este cu până la 50% mai mic, iar numărul de clienţi este şi el redus, cu toate că pentru construcţia unei săli costurile sunt similare
  • Provincia este în urmă cu 5-8 ani faţă de Bucureşti ca dezvoltare a acestei pieţe
  • Nu există oraş cu peste 40.000 de locuitori în care să nu fie măcar o sală de fitness
  • 920.000 de români merg lunar la sală, conform unui studiu european
  • Un român cheltuieşte în medie pe lună 25-30 de euro la sala de fitness
  • Sălile de fitness încasează lunar 23-28 mil. euro
  • Românii petrec în medie o oră şi jumătate la sală, pentru ei este un loc de socializare, faţă de suedezi care vin strict pentru a face sport şi stau cam o jumătate de oră
  • Investiţiile pe această piaţă în ultimii trei ani se ridică la peste 15 milioane de euro
  • O sală de fitness devine profitabilă când are minimum 250-300 de metri pătraţi suprafaţă totală, din care 200 de metri pătraţi operaţionali, iar amenajarea spaţiului şi echipamentele costă în jur de 120-150.000 de euro, iar cifra de afaceri este în jur de câteva sute de mii de de euro, în primul an în funcţie de numărul de aparate şi de clienţii atraşi
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211