Anul 2003 ar fi putut fi anul in care firmele de pe piata romaneasca sa simta mult promisa relaxarea a fiscalitatii, prin reducerea cu 5% a contributiilor de securitate sociala. N-o sa fie. Masura compensatorie luata de finante - majorarea bazei de calcul a CAS - va umfla puternic costurile salariale ale companiilor care isi platesc bine angajatii.
2003 ar fi putut fi si primul an in care se vor aplica de la cap la coada aceleasi legi privind impozitul pe profit si TVA. N-o sa fie. Perioada scurta in care au fost elaborate noile legi incepe sa se vada in tot felul de scapari care dau batai de cap contribuabililor cand ajung la aplicarea in practica a reglementarilor. Asa ca deja se lucreaza la modificari si clarificari.
"Calitatea legislatiei fiscale este un punct slab al economiei romanesti, devenind suport al coruptiei si evaziunii", afirma Marin Toma, presedintele CECCAR.
El spune ca, de multe ori, se ajunge la o subordonare a afacerii fata de cerintele fiscale.
Atat consultantii, cat si reprezentantii ministerului finantelor avertizeaza ca 2002 va fi un an dificil din punct de vedere al problemelor de inchidere a exercitiului financiar, din cauza numeroaselor modificari ale legislatiei.
"Este inerent sa apara dificultati in practica. Sa speram ca pana vom edita codul fiscal sa ne lamurim", spune Liliana Stoianoff, director adjunct in directia de politici fiscale din ministerul finantelor.
Aceasta inseamna, probabil, 1 ianuarie 2004.
Recomandarea sa pentru contribuabilii cu nelamuriri: "faceti o adresa la minister".
"Fiscalitatea nu este o fatalitate. Nu vrem sa avem probleme in timp pentru ca pe parcurs apar tot felul de asa-zise clarificari", spune reprezentantul unei importante firme de investitii financiare.
Luna viitoare, ministrul finantelor va emite un ordin in care vor fi adunate toate problemele delicate aparute din modificarile legislative din acest an, inclusiv clarificari pentru inchiderea exercitiului financiar. Ordinul va cuprinde si indicatii pentru determinarea impozitului pe profit, conform noilor reglementari intrate in vigoare de la 1 iulie.
Desi, formal, anul 2002 fusese impartit in doua exercitii fiscale, aferente celor doua semestre, pana la urma s-a revenit la un singur exercitiu, agentii economici trebuind sa mentina continuitatea inregistrarilor contabile si dupa intrarea in vigoare a noilor legi privind TVA si impozitul pe profit. Problema este ca discutia despre cele doua exercitii a creat confuzie, numerosi contabili intelegand ca trebuie incheiate calcule separate pentru cele doua jumatati de an. Impartirea anului in doua rezulta, teoretic, din functionarea a doua legi diferite.
De asemenea, Finantele pregatesc un set de reguli si clarificari privind conducerea contabilitatii de gestiune, pentru lamurirea aspectelor de natura fiscala si a modului de determinare a costurilor. In luna ianuarie urmeaza sa apara si un ghid pentru societatile care aplica in contabilitate reglementarile armonizate cu Directiva IV a Uniunii Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.
Incepand de anul viitor, categoriile de agenti economici, privite din punct de vedere al legislatiei contabile, se vor reduce de la trei la doua.
"Spiritul legii il stim doar noi"
Din cauza neclaritatilor existente, agentii economici se asteapta la surprize din partea organelor de control ale fiscului. "Din pacate la noi povestea este cam asa: vine inspectorul si zice <litera legii o vezi dumneata, dar spiritul il stiu numai eu>", spune Marin Toma, presedintele CECCAR.
El afirma ca cei care fac controlul nu trebuie sa aiba voie sa faca si interpretarea rezultatelor. Contribuabilii sunt nemultumiti ca inca nu exista o coordonare a controalelor, care de multe ori se suprapun atat ca perioada de desfasurare, cat si ca obiect al inspectiei.
De asemenea, este pusa sub semnul intrebarii pregatirea functionarilor din administratiile fiscale de verifica situatii financiare intocmite conform standardelor internationale de contabilitate. La acest capitol problema instruirii apare atat pentru cei care aplica noile norme cat si pentru cei care controleaza.
Mai mult, atunci cand este posibila dubla interpretare a unei reglementari fiscale sau contabile, prevaleaza interesul bugetului.
Neclaritatile vin si din numeroasele diferente de terminologie din legislatie: aceeasi sintagma apare cu sensuri diferite in seturi succesive de reglementari, fiind nevoie nici mai mult nici mai putin de dictionare prin care sa fie actualizate intelesurile termenilor care apar in legi si mai vechi si mai noi.
Replica ministerului finantelor: "Avem si oameni mai putin pregatiti si mai putin bine intentionati".
Finantele sustin ca gradul de fiscalitate in Romania este "mediu". Exceptia: fiscalitatea pe salarii. Plus nivelul foarte ridicat al cotei maxime de impozitare a veniturilor persoanelor fizice - 40%.
Autoritatile promit de doi ani reducerea acestei cote, care ar trebui sa se situeze la acelasi nivel cu cota de impozit pe profit (25%).
Cota maxima ar putea cobori la 30-32% de-abia din 2004. "Este cert ca astfel ar iesi la suprafata o mare parte din piata de munca la negru", spune Mihai Hura, director adjunct la directia de politici fiscale.
Urmeaza: modificarea noilor legi
"Legislatia fiscala se va mai modifica, dar nu in esenta", anunta Ministerul Finantelor.
Cert este ca va creste presiunea pentru armonizarea si omogenizarea legislatiei aliniate cu normele Uniunii Europene, ceea ce inseamna ca spatiul de manevra al autoritatilor fiscale romane va fi foarte restrans: fara reglementari originale, cu specific local.
"Suntem montitorizati, chestionati. UE ne cunoaste deja si urmareste pas cu pas armonizarea legislatiei", spune Mihai Hura.
In domeniul impozitarii directe Finantele promit, pana cel tarziu in anul 2003, Codul fiscal si Codul de procedura fiscala.
In domeniul impozitelor indirecte, in perioada 2003-2006, legislatia privind TVA va fi supusa unor noi modificari in vederea armonizarii cu prevederile Directivei a VI-a a Consiliului Comunitatii Economice Europene.
Modificarile ce vor fi aduse legii vor viza in principal:
- eliminarea unor scutiri care nu sunt in concordanta cu prevederile europene in domeniu (ex. scutirea de TVA pentru motorina destinata activitatii de pescuit la Marea Neagra, scutirea de TVA pentru documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate invtamantului de stat si a celui particular acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic)
- introducerea in legislatie a unor scutiri prevazute de Directiva a VI-a dar care in prezent nu se aplica in Romania,
- introducerea regimurilor speciale pentru micii intreprinzatori, producatorii agricoli si pentru agentiile de turism;
- introducerea prevederilor referitoare la ajustarea dreptului de deducere.
De asemenea, din 2003 urmeaza a fi analizata posibilitatea introducerii cotei reduse de TVA, pentru anumite bunuri si servicii.
Legea impozitului pe profit, 1 iulie 2002
Modificari care scot mai multi bani de la contribuabil
- impozitarea castigurilor de capital obtinute de detinatorii straini de actiuni la companii romanesti
- obligativitatea depunerii unei declaratii asupra sumelor platite si datorate in strainatate
- reguli referitoare la gradul de indatorare, de care este legata deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile
- dividendele primite de la o companie straina nu mai sunt neimpozabile
- cheltuielile cu diferentele de curs valutar sunt deductibilie in limitele unor reguli specifice
- deductibilitatea diurnei este strict limitata la angajatii companiei
Facilitati in vigoare
- scutirea de la plata impozitului pe profit cu conditia functionarii intr-o zona defavorizata in baza unui certificat de investitor permanent obtinut anterior datei de 30 iunie 2002
- scutirea de la plata impozitului pe profit a companiilor care functioneaza in zonele libere, cu conditia realizarii de investitii de peste un milion de dolari pana la 30 iunie 2002 (plus respectarea anumitor conditii referitoare la structura actionariatului companiei)
- cota redusa de impozit pe profit pentru zonele libere - 5%, pana la 31 decembrie 2004
- cota redusa de impozit pe profit pentru activitati de export - 6%, pana la 31 decembrie 2002; 12,5% pana la 31 decembrie 2003; cota standard de 25% de la 1 ianuarie 2004
- amortizarea accelerata a utilajelor si echipamentelor este permisa cu acordul prealabil al autoritatilor fiscale
- o deducere suplimentara de 20% din valoarea de achizitie acordata o singura data (desi trebuie respectate anumite restrictii).
Legea privind TVA
Facilitati retrase
- scutirile de TVA pentru importurile de bunuri scutite de plata taxelor vamale (numeroase bunuri importate se supun in prezent cotei TVA de 19%, indiferent daca sunt scutite sau nu de plata taxelor vamale)
- cota zero de TVA pentru servicii turistice furnizate persoanelor nerezidente si pentru constructia de locuinte, incepand de la 1 iunie 2002, cu exceptia contractelor incheiate pana la 1 iunie 2002; exceptia este valabila numai pana la 1 ianuarie 2003.
Facilitati pastrate
- amanarea TVA acordata pentru investitii, ca facilitate pentru IMM, pentru companiile care functioneaza in zone defavorizate, pentru investitiile directe de peste 1 milion de dolari
- eliminarea conditiei de incasare a valutei
- tranzactiile scutite de TVA in zonele libere beneficiaza de drept de deducere
- procedura avantajoasa de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile care indeplinesc anumite conditii menite sa creeze premisele unei rambursari rapide, fara controlul prealabil al autoritatilor fiscale.
Relaxare fiscala pe seama salariilor mari
Promisa relaxare a fiscalitatii pe salarii cu cinci puncte procentuale, de la 57% la 52%, nu este de fapt pentru toata lumea. Motivul: plafonul maxim al bazei de calcul pentru CAS va fi ridicat de la 1 ianuarie de la trei la cinci salarii medii brute lunare.
Drept urmare companiile care platesc salarii mari -de peste trei salarii brute lunare pe economie, adica circa 490$ - vor plati mai mult pentru contributia de asigurari sociale.
Teoretic, reducerea presiunii fiscale se realiza prin scaderea contributiilor de asigurari sociale cu 2,67 puncte procentuale de la angajat si 2,33 puncte procentuale de la angajator.
Daniel Daianu, fost ministru de finante, considera ca ceea ce se incearca prin relaxarea fiscalitatii pe forta de munca este "notabil", nivelul CAS reprezentand "o protuberanta care trebuie taiata".
"Societatile care platesc salarii mari, peste nivelul celor cinci salarii medii brute, vor resimti impactul in plin. Este vorba aici de multinationale, de banci, de institutiile financiare in general", spune Cezar Boleac, senior consultant la firma Deloitte&Touche.
Natural, incercarea finantelor de a compensa reducerea fiscalitatii pe salariile mici si medii va impinge multi agenti economici spre plati la negru, pentru a mentine un nivel ridicat de remunerare a angajatilor.
Pana acum CAS-ul platit de angajator si angajat (de 34% din salariul brut) era de 166 $ la un salariu brut de 815 $ pe luna (multiplu de cinci fata de salariul mediu brut), pentru ca procentul era calculat la plafonul maxim de trei salarii brute (490$). Acum CAS-ul va fi de 277 $ (procentul se aplica la salariul intreg de 815 $). Influenta va fi si mai ampla din cauza modalitatii de calcul.
Ministerul Finantelor sustine ca majorarea plafonului maxim al bazei de calcul al CAS de la 3 la 5 salarii medii brute nu va avea efecte negative asupra agentilor economici pentru ca distributia salariilor se concentreaza mai degraba pe nivelurile inferioare ale scarii veniturilor salariale.
De fapt, Finantele nu-si permiteau in acest moment simpla reducere a fiscalitatii pe salarii cu cinci puncte procentuale de la 1 ianuarie 2003 fara a o compensa cu aceasta crestere a bazei de impozitare.
Numerosi agenti economici nu impartasesc in totalitate acest punct de vedere sustinand ca Finantele nu fac decat sa incerce sa creeze impresia unei relaxari a fiscalitatii pe salarii, fiind vorba insa mai mult de un transfer al presiunii dintre contributia pe care o plateste angajatul spre contributia suportata de angajator.
De doi ani, Ministerul Finantelor nu ezita sa recunoasca faptul ca Romania are cel mai ridicat nivel de impozitare a salariilor dintre tarile candidate la integrarea in Uniunea Europeana si ca prin aceasta sunt incurajate munca la negru si evaziune fiscala. Cercul vicios este inchis insa de capacitatea slaba de colectare a taxelor si impozitelor, o relaxare fiscala semnificativa putand lasa bugetul in aer pe termen scurt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
