Economia romaneasca ar putea mentine un ritm anual de crestere de 5% pe termen mediu, conditionat de accelerarea dinamicii productivitatii si de acumularea de capital, care sa devina un motor al cresterii, considera Fondul Monetar International (FMI) in raportul de evaluare pe 2002 a situatiei macroeconomice a Romaniei.
Potrivit prognozelor FMI, Produsul Intern Brut ar putea creste in acest an cu 4,9%, ajungand la circa 51,4 miliarde de dolari. In 2006, Romania ar urma sa inregistreze un PIB de peste 67 miliarde de dolari.
Contributia anuala a investitiilor la cresterea economica ar trebui sa ajunga la circa 2,5% in urmatorii trei ani, in conditiile in care in perioada 1992-2001 a fost de numai 0,4%. Sporirea productivitatii este conditionata de imbunatatiri la nivel institutional, management mai eficient si acumulari de capital uman.
Potrivit FMI, cresterea din acest an a productiei industriale si a exporturilor reprezinta premise bune pentru mentinerea ritmului anual de crestere economica la un nivel de 5%.
Anul acesta, Romania ar putea exporta de peste 14,5 miliarde de dolari, urmand ca in 2006 sa ajunga la 18,6 miliarde de dolari. Prognozele arata ca aceasta tendinta va fi urmata si de importuri, care vor creste de la circa 17,7 miliarde de dolari in 2003, la peste 22,5 miliarde in 2006, ceea ce va insemna ca Romania sa inregistreze deficite comerciale de pana la patru miliarde de dolari in 2006.
Atentie la politica fiscala
Conducerea Fondului le-a pus in vedere autoritatilor ca ar putea fi necesare constrangeri fiscale suplimentare in cazul unei cresteri a intrarilor de capital strain, pentru a preveni o presiune puternica in directia aprecierii leului, si o deteriorare a contului curent. "Asfel de evolutii ar pune Romania intr-o situatie vulnerabila la o explozie a consumului, la alocari necorespunzatoare a resurselor si, in cele din urma, la fuga investitiilor atat de necesare", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Tot surubul fiscal va trebui strans in cazul in care autoritatile nu vor reusi sa controleze efectele majorarii de la 1 ianuarie a salariului minim pe economie. Primele vizate la taierea de cheltuieli vor fi diferite subventii.
Potrivit prognozelor FMI, intrarile de transferuri curente ar urma sa-si mentina tendinta de crestere, de la 1,3 miliarde de dolari in 2003 la 1,6 miliarde in 2006. De asemenea, investitiile directe si transferurile de capital ar putea ajunge de la 1,6 miliarde de dolari anul acesta la peste 2,1 miliarde in 2006.
FMI sustine ca stabilitatea macroeconomica pe termen mediu nu poate fi mentinuta decat printr-o politica "viguroasa" de eliminare a pierderilor in sectorul intreprinderilor de stat si prin mentinerea unui deficit bugetar strans. Expertii Fondului sunt ingrijorati de faptul ca programul Romaniei de preaderare la UE nu include masuri clare de reducere a pierderilor in sectorul de stat si in particular in sectorul energetic.
Cresterea e la pachet cu reforma
Autoritatile trebuie sa grabeasca privatizarea si sa impuna o disciplina financiara stricta in intreprinderile de stat pentru a elibera resursele necesare dezvoltarii sectorului privat, considera expertii FMI. De asemenea, este nevoie de eforturi "mai viguroase" pentru imbunatatirea climatului de afaceri. Conducerea Fondului recomanda ca proiectiile fiscale pe termen mediu sa se bazeze pe ipoteze mai conservatoare pentru a fi evitate recificari dureroase in cazul in care asteptarile nu se confirma.
Sa mai scada CAS, dar nu TVA
FMI este de acord cu noi reduceri ale cotelor de CAS, conditionate insa de largirea bazei de impozitare si de imbunatatirea colectarii, precum si de reformarea sistemului de pensii. Din punctul de vedere al Fondului nu se poate vorbi de reducerea altor impozite, care sunt in general aliniate cu nivelurile din tarile vecine. "Introducerea de cote reduse de TVA ar avea efecte negative in conditiile unei administratii fiscale si asa slabe, si ar trebui evitata", se arata in raportul de evaluare al FMI.
Guvernul a propus o reducere a contributiilor de securitate sociala cu sapte puncte procentuale in perioada 2004-2006.
La randul lor, expertii Fondului considera ca proiectiile pe termen mediu ale cheltuielilor publice nu sunt suficient de clare pentru a da imaginea capacitatii bugetului de a suporta noi reduceri de taxe.
FMI recomanda stabilirea de prioritati clare pentru cheltuieli, astfel incat banii sa ajunga la proiectele de infrastructura si la alte investitii legate de aderarea la UE.
Cursul, ancora pentru inflatie
Trecerea la o politica de tintire a inflatiei (inflation targeting), in conditiile rigiditatilor actuale, ale inertiei in reglarea salariilor in intreprinderile de stat, precum si ale excedentului de oferta de valuta, ar conduce la o apreciere reala excesiva a leului, apreciaza expertii FMI. Pentru anul acesta este prognozata o depreciere a leului fata de dolar de circa 8%, in conditiile in care inflatia ar urma sa scada la 14-15%.
Recomandarea FMI este mentinerea actualului regim de curs de schimb cu tinta de depreciere folosita ca ancora pentru inflatie, pana cand aceasta scade la o singura cifra si se imbunatateste controlul salariilor din societatile de stat. De-abia atunci s-ar putea trece a tintirea inflatiei - o politica potrivita pentru perioada premergatoare aderarii la UE.
Pana la momentul respectiv, FMI recomanda prudenta in liberalizarea circulatiei capitalurilor, in special la capitolul investitii facute de nerezidenti in instrumente pe termen scurt.
BNR a anuntat ca trecerea la tintirea inflatiei urmeaza sa aiba loc la inceputul anului viitor. Expertii Fondului averizeaza asupra capacitatii limitate de a emite prognoze credibile privind inflatia, precum si a impactului redus al modificarii ratei dobanzii asupra preturilor. Mai e nevoie de modificari legislative care sa intareasca independenta BNR, de intarirea instrumentelor pentru operatiunile de piata ale bancii centrale, in conditiile unor interventii din ce in ce mai rare pe piata valutara.
Privatizarea lenta tine in loc economia
Privatizarea in Romania este in general incetinita de restrictii impuse de stat la capitolul disponibilizari de personal si investitii, se arata in raportul FMI.
In 2001, ponderea sectorului privat in PIB ajunsese la 67%, nivel care se numara insa printre cele mai scazute inregistrate in tarile candidate la UE.
FMI asteapta sa vada progrese in privatizarea Bancii Comerciale Romane, un pas tranzitoriu pana la privatizarea finala fiind vanzarea unui pachet de 25% din actiunile bancii catre BERD si IFC.
Puncte vulnerabile
"Romania trebuie sa demonstreze ca actualele eforturi in directia reformei pot fi mentinute pe durata unui intreg ciclul electroral. Stagnarea reformelor ori o modificare populista a prioritatilor politice ar conduce la deteriorarea echilibrului fiscal si, in cele din urma la reizbucnirea inflatiei, la scaderea investitiilor straine directe si la incetinirea cresterii economice, considera conducerea FMI.
Intr-un asemenea scenariu, Romania ar inregistra o pierdere severa de credibilitate. Practic, sansa unei imbunatatiri semnificative a standardelor de viata si a aderarii la UE pana la sfarsitul acestui deceniu s-ar evapora pur si simplu.
Din punctul de vedere al FMI, autoritatile trebuie sa treaca testul rezistentei la presiunile populiste.
Deppler nu vrea sa vada guvernul relaxat
Michael Deppler, unul dintre cei mai influenti directori ai Fondului Monetar International, a avertizat autoritatile romane ca trebuie sa continue reforma si sa mentina disciplina financiara, daca nu vor ca progresul inregistrat in ultima vreme sa se duca pe apa sambetei.
"Am venit sa vad daca guvernul este hotarat sa mentina stabilitatea marcoeconomica si ritmul reformei. Experienta mea arata ca atunci cand lucrurile incep sa mearga bine, lumea tinde sa se relaxeze. Eforturile trebuie sa continue in Romania, iar cheia mentinerii cresterii este disciplina", a declarat, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, Michael Deppler, directorul departamentului Europa I al FMI.
Oficialul FMI, care s-a aflat timp de doua zile la Bucuresti, spune ca Romania s-ar impusca singura intr-un picior daca nu ar tine in continuare la disciplina finantelor publice si a sectorului societatilor de stat.
"Romania a ramas in urma celorlalte tari candidate la UE si are nevoie de o strategie pentru a recupera decalajul", afirma Deppler.
In opinia sa, Bulgaria a luat-o inaintea Romaniei pentru ca "s-a trezit mai repede, o data cu criza din 1997". Pentru Romania semnalul de alarma pentru trecerea la reforma adevarata a fost perioada 1998 - 1999, inclusiv sub presiunea crizei din Rusia.
Deppler apreciaza ca Romania a trecut de la stadiul de "tara cu probleme mari" la o situatie in care nu mai este amenintata de riscuri imediate.
Potrivit oficialului Fondului Monetar International, rezultatele economice pozitive din prezent sunt rezultatul schimbarii strategiei economice din urma cu patru - cinci ani.
El a adaugat ca aceasta strategie trebuie insa sustinuta prin masuri de disciplinare a sectorului bugetar si de accelerare a restructurarii sectorului energetic - "un adevarat calcai al lui Ahile al economiei romanesti".
"In acelasi timp, vorbim despre o economie unde saracia este o problema reala si trebuie luate masuri si in aceasta privinta, dar daca nu este respectata disciplina financiar-fiscala, ajungi pana la urma sa iti pui singur bete in roate, pentru ca, in lipsa disciplinei, ritmul de crestere economica va scadea", a mentionat Michael Deppler.
FMI nu este convins ca autoritatile vor putea controla efectele majorarii salariului minim pe economie si asteapta inca sa vada ce se intampla. "Ar fi mare pacat sa fie afectata tendinta de scadere a inflatiei", spune oficialul Fondului.
Directorul departamentului Europa I al FMI atrage atentia ca Romania nu poate miza in acest an pe redresarea economiilor din Uniunea Europeana - principala piata pentru exporturile sale. De asemenea, nici saderea inflatiei nu va mai beneficia de o conjunctura externa favorabila. "Romania trebuie sa inteleaga ca esential este sa castige noi nise de piata in Uniunea Europeana, sa intre cu noi produse si nu atat daca piata in ansamblu creste sau nu", afirma Deppler. El crede ca, pentru a ajunge sa fie considerata o economie functionala de piata asa cum Bulgaria este deja, Romania trebuie sa se concentreze pe reducerea rolului statului in economie, pe cresterea transparentei, pe intarirea puterii legii.
Un compromis atractiv pentru BCR
Michael Deppler spune ca FMI doreste foarte mult sa vada un anumit progres in directia privatizarii Bancii Comerciale Romane prin care sa fie rupta legatura statului cu cea mai mare institutie financiara. "Nu impunem o vanzare pripita pentru ca suntem constienti de pozitia dificila in care se afla marile banci ale lumii. Consideram insa ca vanzarea unui pachet de actiuni BCR catre BERD si IFC reprezinta un compromis atractiv in perspectiva privatizarii bancii", a declarat Deppler. Autoritatile au convenit cu FMI sa negocieze cu cele doua institutii vanzarea unui pachet de 25% din actiunile BCR.
Nici FMI nu stie cat mai urca euro
"Nu am idee ce se va intampla cu raportul euro/dolar, nici macar luna viitoare. Pana acum am vazut evolutii care sfideaza logica fiind dificil de inteles. Oricum, cred ca euro este inca subevaluat", spune Michael Deppler, directorul departamentului Europa I al FMI. Cat despre intentia BNR de a schimba valuta de referinta a cursului leului din dolar in euro, Deppler spune ca este pur si simplu o problema de optiune, specifica tarilor care au comertul exterior impartit pe euro si pe dolar. "Comertul Romaniei nu este concentrat inca pe o singura valuta si de aceea este nevoie de masuri de protectie impotriva evolutiei nefavorabile a unei valute sau a alteia. Oricum, apropierea de euro este naturala", a declarat oficialul FMI. El spune ca este putin probabil ca BNR sa mute direct toata atentia asupra euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
