Analiză

Gândirea întortocheată a Transporturilor: un călător care vrea să ajungă cu metroul de la Universitate la aeroportul Henri Coandă din Otopeni va fi nevoit să facă trei transbordări pentru că linia de metrou spre aeroport va ocoli pe la 1 Mai/Pajura

Autor: Mirabela Tiron

22.06.2024, 15:00 33954

Traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare încă de la început, în condiţiile în care a fost aleasă ca punct de plecare staţia 1 Mai şi nu o staţie mai centrală Pasagerii vor fi nevoiţi să schimbe mai multe trenuri de metrou dacă merg de la Universitate la Otopeni Nu este clar de ce autorităţile au ales traseul care prevede ca linia de metrou spre Otopeni să plece de la staţia 1 Mai (paralel cu calea ferată Bucureşti-Constanţa), din cadrul Magistralei 4 Racordul 2 Gara de Nord – Străuleşti, o rută ce ocoleşte pe la Romexpo şi va acoperi Pajura şi Expoziţiei, o zonă cu interese imobiliare mari Magistrala 6 de metrou va avea o lungime de 14,2 km, 12 staţii, capacitate maximă de transport de 50.000 călători/oră/sens Timpul estimat pentru parcurgerea integrală a Magistralei 6 de metrou este de 24 de minute Metrorex a semnat în 2022 contractul de 1,2 mld. lei pentru construcţia secţiunii cuprinse între 1 Mai şi staţia Tokyo, tronson de 6,6 km şi 6 staţii Pentru al doilea tronson (Tokyo - aeroport Otopeni) a fost semnat contractul anul trecut, în valoare de 1,27 mld. lei (fără TVA).

Un pasager care va pleca din centrul Bucureştiului, de la staţia Universitate, spre aero­­portul Henri Coandă (Otopeni) cu metroul va fi nevoit să facă trei transbordări, la Piaţa Vic­toriei, Gara de Nord şi 1 Mai. În loc să pelungească axa sud-nord a metroului, Berceni-Aviatorilor mai departe spre Otopeni şi Henri Coandă, proiectul prevede o axă nouă care va porni de la staţia 1 Mai de pe Magistrala 4, un traseu întortocheat care va include încă 12 staţii.

„Capitalele europene pun la dispoziţia călătorilor linii directe de tren sau de metrou către centru, iar unde trebuie să schimbe, liniile sunt foarte apropiate, tocmai pentru a facilita transferul. De cele mai multe ori, cine pleacă din ţară sau în ţară pleacă la primele ore ale dimineţii, cu bagaj. Nici primele ore ale dimineţii şi nici bagajul nu sunt facilitate în vreun fel de ideea de a schimba de trei ori metroul, indiferent că acea călătorie este realizată cu un troller mic sau mare“, a spus Bogdan, care merge frecvent în deplasări în străinătate.

De ce s-a ales această rută ocolitoare, aşa cum pare ea atunci când te uiţi pe harta metroului, şi nu s-a optat pentru un traseu mai direct?

De la Universitate până la staţia ce va deservi aeroportul din Otopeni vor fi de parcurs 18 staţii, iar pasagerii vor fi nevoiţi să schimbe mai multe trenuri de metrou pentru a ajunge la aeroport: de pe Magistrala 2 (Pi­pera-Tudor Arghezi) pe Magistrala 1 (Dris­tor-Pantelimon) şi apoi pe Magistrala 4 (Gara de Nord-Străuleşti) pentru a ajunge pe linia de pe Magistrala 6 care va duce la aeroportul din Otopeni.

Paradoxul este că dintre mai multe tra­see stabilite în studii de fezabilitate, autori­tăţile l-au ales pe cel care prevede ca linia de me­trou spre Otopeni să plece de la staţia 1 Mai, din cadrul Magistralei 4 Racordul 2 Gara de Nord – Străuleşti, o rută care oco­leşte pe la Romexpo, ce va acoperi Pajura şi Expoziţiei, într-o zonă cu interese imobiliare mari.

Magistrala 6, cel mai mare proiect de infrastructură anunţat în ultimii 20 de ani pentru Capitală şi care trebuia să fie finalizat până în 2020, a fost tergiversat pe fondul semnelor de întrebare pe care le-a ridicat, de la traseul ales, la nivelul costurilor şi capa­citatea de implementare. Astfel că proiectul a stat mai mulţi ani doar pe hârtie.

Traseul stabilit pentru această magistrală prevede 14,2 km şi cuprinde 12 staţii: 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Bă­neasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Oto­peni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni.

Această linie nouă, care se continuă pe Bulevardul Expoziţiei şi până la Otopeni, va asigura staţii de metrou unor zone precum Expoziţiei, în care oameni de afaceri locali controlează mai multe tere­nuri. Altfel spus, pentru cei ca­re au cumpărat sau deţineau teren în zona Expoziţiei, dez­voltarea unei staţii de metrou va fi lozul câştigă­tor. Pe traseul ales sunt mai multe tere­nuri care vor fi treptat ex­ploa­tate, iar prioritate vor avea lotu­rile situate în apropie­rea viitoarelor staţii de me­trou, în zona Expo­ziţiei şi pe porţiunea dintre aero­portul Aurel Vlaicu (Bă­neasa) şi centura Capita­lei. „Traseul pare întor­to­cheat dar gândirea a fost să fie folosită Ma­gis­trala 4, care face joncţiunea cu celelalte magistrale. Nu s-a pre­lungit magistrala 2 cu Pipera pentru că deja aceasta este folosită la ca­pacitate ma­xi­mă“, a spus pentru ZF Ionel Scrioş­teanu, se­cre­tar de stat în Minis­terul de Transporturi. El spune că astfel se va face cuplarea Ma­gis­­tra­lei 6 cu Magis­trala 4 (Gara de Nord-Lac Strău­leşti), ce face joncţiu­nea cu alte magis­trale. Între­bat de ZF cât va dura călătoria cu metroul până la Otopeni, el a spus că va dura mai mult decât cu trenul care leagă Gara de Nord de Otopeni, „probabil că în jur de 40 de minute până la Universitate“.

Altfel spus, pasagerii care vor pleca din centrul Capitalei cu metroul spre aeroportul Otopeni vor ajunge mai greu la destinaţie decât cu trenul care pleacă din Gara de Nord. Magistrala 6 de metrou va asigura capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători/oră şi sens, potrivit datelor Metrorex.

Metrorex, compania care administrează metroul din Bucureşti, a semnat în 2022 un contract de 1,2 mld. lei cu turcii de la aso­cie­rea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri-Makyol Insaat Sanayi Turizm v Ticaret pentru con­strucţia secţiunii cuprinse între 1 Mai şi staţia Tokyo, tronson de 6,6 km şi 6 staţii.

Pentru al doilea tronson Metrorex a semnat anul trecut un contract de 1,27 mld. lei (fără TVA), cu turcii de la asocierea Gulermak Agir Sanayi Insaat Ve Taahhut A. S-Somet pentru construcţia unui nou sector al liniei de metrou M6, care va asigura legătura cu aeroportul internaţional Henri Coandă. Finanţarea este asigurată de la bugetul de stat şi fonduri externe rambur­sa­bile, credit extern JICA. Durata con­tractului este de 48 de luni de la data emi­terii ordinului de începere a lucrărilor.

Lotul 1.2 - Tokyo - aeroport Oto­peni al Ma­gistralei 6 are 7,6 ki­lo­metri şi va include şase staţii ce se vor numi Washington, Paris, Bru­xelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aero­port Otopeni, ce vor completa practic lucrările pentru pentru realiza­rea între­gii linii de metrou care va face legătura dintre staţia existentă 1 Mai şi Aeroportul Henri Coandă (Otopeni).

În 2018, Comisia Europeană a cerut cla­rificări legate de traseul acestei linii, de ca­len­darul proiectului, costuri şi de capacitatea beneficiarului de-a implementa acest pro­iect. Beneficiarul este Autoritatea de Ma­nage­ment POIM din MFE, Organismul In­termediar Transport din MT şi consultantul (Asocierea Padeco Co. Ltd., Oriental Global Consultant Ltd. şi SC Metroul SA).

Iniţial zece opţiuni de traseu au fost în discuţie pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de aeroportul Henri Coandă (Otopeni), conform studiului de fezabilitate, din acestea fiind selectate patru alternative, inclusiv cea care vizat traseul Piaţa Victoriei-Aeroportul Otopeni, dar în final a fost selec­tat traseul ce are ca punct de pornire staţia existenţă 1 Mai (o rută ocolitoare pe la Romexpo - n.red.), aşa cum transmiteau pen­tru ZF oficialii Ministerului Fondurilor Europene (MFE) în 2018 când s-au făcut publice datele despre traseu.

 

Capitala a fost legată din 2020 de Otopeni printr-o linie de tren

Linia de tren de 19 de km Gara de Nord - aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a devenit funcţională în urmă cu patru ani, când CFR Călă­tori a intro­dus în circulaţie pe Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă trenurile Săgeata Albastră care opresc şi la Parc Mogoşoaia şi Patinoar PO (staţia de pe viaductul ce traversează DN1), patinoarul dezvoltat de Ion Ţiriac. Linia, ce a presupus o investiţie de 120 de mil. euro, a ajuns anul trecut la un trafic de 1,2 milioane de pasageri, ce reprezintă 8% din traficul de pe Otopeni. În prezent, călătoria cu trenul pe această rută durează 20-25 de minute iar preţul unui bilet este de 5 lei. În 2022, traficul pe această rută era de 700.000 de pasageri.

Proiectul liniei de cale ferată ce leagă Gara de Nord de aeroportul Henri Coandă a stat peste 10 ani în faza de fezabilitate, toţi miniştrii care s-au perindat la conducerea Transporturilor promiţând că vor construi această linie pentru ca pasagerii să poată ajunge cu trenul la Otopeni.

„Linia de tren spre aeroport deserveşte cetăţenii din afara Bucureştiului, 60% din pasagerii care merg spre Otopeni provin din afara Capitalei“, a spus Scrioşteanu.

Pasagerii care vor să ajungă la aeroport mai au ca opţiune călătoria cu autobuzul special, ce durează circa 50 de minute. Linia expres ce leagă centrul Bucureştiului de aeroportul internaţional Henri Coandă şi-a schimbat numele în linia 100, faţă de cum era cunoscută anterior, linia 783. Intervalele de succedare s-au redus la 15 minute în pro­gramul de zi şi la jumătate de oră pe tim­pul nopţii, potrivit ultimelor date.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro