♦ Traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare încă de la început, în condiţiile în care a fost aleasă ca punct de plecare staţia 1 Mai şi nu o staţie mai centrală ♦ Pasagerii vor fi nevoiţi să schimbe mai multe trenuri de metrou dacă merg de la Universitate la Otopeni ♦ Nu este clar de ce autorităţile au ales traseul care prevede ca linia de metrou spre Otopeni să plece de la staţia 1 Mai (paralel cu calea ferată Bucureşti-Constanţa), din cadrul Magistralei 4 Racordul 2 Gara de Nord – Străuleşti, o rută ce ocoleşte pe la Romexpo şi va acoperi Pajura şi Expoziţiei, o zonă cu interese imobiliare mari ♦ Magistrala 6 de metrou va avea o lungime de 14,2 km, 12 staţii, capacitate maximă de transport de 50.000 călători/oră/sens ♦ Timpul estimat pentru parcurgerea integrală a Magistralei 6 de metrou este de 24 de minute ♦ Metrorex a semnat în 2022 contractul de 1,2 mld. lei pentru construcţia secţiunii cuprinse între 1 Mai şi staţia Tokyo, tronson de 6,6 km şi 6 staţii ♦ Pentru al doilea tronson (Tokyo - aeroport Otopeni) a fost semnat contractul anul trecut, în valoare de 1,27 mld. lei (fără TVA).
Un pasager care va pleca din centrul Bucureştiului, de la staţia Universitate, spre aeroportul Henri Coandă (Otopeni) cu metroul va fi nevoit să facă trei transbordări, la Piaţa Victoriei, Gara de Nord şi 1 Mai. În loc să pelungească axa sud-nord a metroului, Berceni-Aviatorilor mai departe spre Otopeni şi Henri Coandă, proiectul prevede o axă nouă care va porni de la staţia 1 Mai de pe Magistrala 4, un traseu întortocheat care va include încă 12 staţii.
„Capitalele europene pun la dispoziţia călătorilor linii directe de tren sau de metrou către centru, iar unde trebuie să schimbe, liniile sunt foarte apropiate, tocmai pentru a facilita transferul. De cele mai multe ori, cine pleacă din ţară sau în ţară pleacă la primele ore ale dimineţii, cu bagaj. Nici primele ore ale dimineţii şi nici bagajul nu sunt facilitate în vreun fel de ideea de a schimba de trei ori metroul, indiferent că acea călătorie este realizată cu un troller mic sau mare“, a spus Bogdan, care merge frecvent în deplasări în străinătate.
De ce s-a ales această rută ocolitoare, aşa cum pare ea atunci când te uiţi pe harta metroului, şi nu s-a optat pentru un traseu mai direct?
De la Universitate până la staţia ce va deservi aeroportul din Otopeni vor fi de parcurs 18 staţii, iar pasagerii vor fi nevoiţi să schimbe mai multe trenuri de metrou pentru a ajunge la aeroport: de pe Magistrala 2 (Pipera-Tudor Arghezi) pe Magistrala 1 (Dristor-Pantelimon) şi apoi pe Magistrala 4 (Gara de Nord-Străuleşti) pentru a ajunge pe linia de pe Magistrala 6 care va duce la aeroportul din Otopeni.
Paradoxul este că dintre mai multe trasee stabilite în studii de fezabilitate, autorităţile l-au ales pe cel care prevede ca linia de metrou spre Otopeni să plece de la staţia 1 Mai, din cadrul Magistralei 4 Racordul 2 Gara de Nord – Străuleşti, o rută care ocoleşte pe la Romexpo, ce va acoperi Pajura şi Expoziţiei, într-o zonă cu interese imobiliare mari.
Magistrala 6, cel mai mare proiect de infrastructură anunţat în ultimii 20 de ani pentru Capitală şi care trebuia să fie finalizat până în 2020, a fost tergiversat pe fondul semnelor de întrebare pe care le-a ridicat, de la traseul ales, la nivelul costurilor şi capacitatea de implementare. Astfel că proiectul a stat mai mulţi ani doar pe hârtie.
Traseul stabilit pentru această magistrală prevede 14,2 km şi cuprinde 12 staţii: 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni.
Această linie nouă, care se continuă pe Bulevardul Expoziţiei şi până la Otopeni, va asigura staţii de metrou unor zone precum Expoziţiei, în care oameni de afaceri locali controlează mai multe terenuri. Altfel spus, pentru cei care au cumpărat sau deţineau teren în zona Expoziţiei, dezvoltarea unei staţii de metrou va fi lozul câştigător. Pe traseul ales sunt mai multe terenuri care vor fi treptat exploatate, iar prioritate vor avea loturile situate în apropierea viitoarelor staţii de metrou, în zona Expoziţiei şi pe porţiunea dintre aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) şi centura Capitalei. „Traseul pare întortocheat dar gândirea a fost să fie folosită Magistrala 4, care face joncţiunea cu celelalte magistrale. Nu s-a prelungit magistrala 2 cu Pipera pentru că deja aceasta este folosită la capacitate maximă“, a spus pentru ZF Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul de Transporturi. El spune că astfel se va face cuplarea Magistralei 6 cu Magistrala 4 (Gara de Nord-Lac Străuleşti), ce face joncţiunea cu alte magistrale. Întrebat de ZF cât va dura călătoria cu metroul până la Otopeni, el a spus că va dura mai mult decât cu trenul care leagă Gara de Nord de Otopeni, „probabil că în jur de 40 de minute până la Universitate“.
Altfel spus, pasagerii care vor pleca din centrul Capitalei cu metroul spre aeroportul Otopeni vor ajunge mai greu la destinaţie decât cu trenul care pleacă din Gara de Nord. Magistrala 6 de metrou va asigura capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători/oră şi sens, potrivit datelor Metrorex.
Metrorex, compania care administrează metroul din Bucureşti, a semnat în 2022 un contract de 1,2 mld. lei cu turcii de la asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri-Makyol Insaat Sanayi Turizm v Ticaret pentru construcţia secţiunii cuprinse între 1 Mai şi staţia Tokyo, tronson de 6,6 km şi 6 staţii.
Pentru al doilea tronson Metrorex a semnat anul trecut un contract de 1,27 mld. lei (fără TVA), cu turcii de la asocierea Gulermak Agir Sanayi Insaat Ve Taahhut A. S-Somet pentru construcţia unui nou sector al liniei de metrou M6, care va asigura legătura cu aeroportul internaţional Henri Coandă. Finanţarea este asigurată de la bugetul de stat şi fonduri externe rambursabile, credit extern JICA. Durata contractului este de 48 de luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.
Lotul 1.2 - Tokyo - aeroport Otopeni al Magistralei 6 are 7,6 kilometri şi va include şase staţii ce se vor numi Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni, ce vor completa practic lucrările pentru pentru realizarea întregii linii de metrou care va face legătura dintre staţia existentă 1 Mai şi Aeroportul Henri Coandă (Otopeni).
În 2018, Comisia Europeană a cerut clarificări legate de traseul acestei linii, de calendarul proiectului, costuri şi de capacitatea beneficiarului de-a implementa acest proiect. Beneficiarul este Autoritatea de Management POIM din MFE, Organismul Intermediar Transport din MT şi consultantul (Asocierea Padeco Co. Ltd., Oriental Global Consultant Ltd. şi SC Metroul SA).
Iniţial zece opţiuni de traseu au fost în discuţie pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de aeroportul Henri Coandă (Otopeni), conform studiului de fezabilitate, din acestea fiind selectate patru alternative, inclusiv cea care vizat traseul Piaţa Victoriei-Aeroportul Otopeni, dar în final a fost selectat traseul ce are ca punct de pornire staţia existenţă 1 Mai (o rută ocolitoare pe la Romexpo - n.red.), aşa cum transmiteau pentru ZF oficialii Ministerului Fondurilor Europene (MFE) în 2018 când s-au făcut publice datele despre traseu.
Capitala a fost legată din 2020 de Otopeni printr-o linie de tren
Linia de tren de 19 de km Gara de Nord - aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a devenit funcţională în urmă cu patru ani, când CFR Călători a introdus în circulaţie pe Bucureşti Nord - Aeroportul Henri Coandă trenurile Săgeata Albastră care opresc şi la Parc Mogoşoaia şi Patinoar PO (staţia de pe viaductul ce traversează DN1), patinoarul dezvoltat de Ion Ţiriac. Linia, ce a presupus o investiţie de 120 de mil. euro, a ajuns anul trecut la un trafic de 1,2 milioane de pasageri, ce reprezintă 8% din traficul de pe Otopeni. În prezent, călătoria cu trenul pe această rută durează 20-25 de minute iar preţul unui bilet este de 5 lei. În 2022, traficul pe această rută era de 700.000 de pasageri.
Proiectul liniei de cale ferată ce leagă Gara de Nord de aeroportul Henri Coandă a stat peste 10 ani în faza de fezabilitate, toţi miniştrii care s-au perindat la conducerea Transporturilor promiţând că vor construi această linie pentru ca pasagerii să poată ajunge cu trenul la Otopeni.
„Linia de tren spre aeroport deserveşte cetăţenii din afara Bucureştiului, 60% din pasagerii care merg spre Otopeni provin din afara Capitalei“, a spus Scrioşteanu.
Pasagerii care vor să ajungă la aeroport mai au ca opţiune călătoria cu autobuzul special, ce durează circa 50 de minute. Linia expres ce leagă centrul Bucureştiului de aeroportul internaţional Henri Coandă şi-a schimbat numele în linia 100, faţă de cum era cunoscută anterior, linia 783. Intervalele de succedare s-au redus la 15 minute în programul de zi şi la jumătate de oră pe timpul nopţii, potrivit ultimelor date.
