Ceea ce ar trebui să fie locul în care să se formeze prima impresie bună despre Bucureşti este în realitate o carte de vizită pătată. Aşa se explică poate şi traficul în continuă scădere în Gara de Nord. Dacă în 1999 trenurile care ieşeau sau intrau în Gara de Nord transportau 6,3 milioane de persoane, anul trecut au transportat doar 3,6 milioane de pasageri.
Deşi este un punct de importanţă strategică pentru Capitală, dar şi pentru întreaga ţară, Gara de Nord nu a intrat deloc pe lista de priorităţi a Ministerului Transporturilor după Revoluţie.
În afară de călători, aspectul gării, în care chiar şi sala de aşteptare este murdară, nu mai interesează pe nimeni. CFR SA, administratorul gării, a investit în ultimii cinci ani din surse proprii doar 4,5 mil. lei (puţin peste un milion de euro) pentru reparaţii, potrivit Oanei Brânzan, şef serviciu comunicare cu presa al companiei.
Cristian Ghibu, directorul general al CFR SA, şi Laurenţiu Mărăloi, şeful Regionalei Bucureşti, nu au transmis niciun răspuns la solicitarea ZF în care îi întreabă dacă le place Gara de Nord şi care este strategia de dezvoltare. Şefii Gării de Nord sunt Mihai Cântea (pe infrastructură) şi Simona Jerca (pe transport feroviar de pasageri).
"Uitaţi ce murdar este pe jos. Gara de Nord este la fel cum o ştiam şi acum mulţi ani când mergeam cu trenul. Pe mine mă lasă rece, am 64 de ani", spune George, un pensionar care aştepta pe peron trenul spre Câmpina.
Arhitectul Călin Negoescu de la Westfourth este de părere că Gara de Nord arată ca şi proprietarul - CFR SA (infrastructura).
"Când proprietarul o să fie civilizat şi onorabil, atunci clădirea o să arate onorabil. Până atunci nicio şansă", spune el. Călin Negoescu mai precizează că orice clădire trebuie să treacă din când în când printr-un proces de reabilitare, pentru că fără această reabilitare şi lucrările constante de întreţinere o clădire tinde să se transforme în pietriş în timp.
De ce nu arată Gara de Nord ca un centru comercial din Bucureşti?
Deşi are o suprafaţă (56.800 de metri pătraţi) comparabilă cu a unui mall din Bucureşti, condiţiile din Gara de Nord nu sunt nici pe departe la fel de bune precum cele pe care le oferă un centru comercial. Dacă managerii unui mall fac tot ce le stă în putinţă pentru a atrage clienţii şi pentru a face clădirea cât mai atractivă, conducerea Gării de Nord este delăsătoare la acest capitol.
George Argentopoulos, CEO al Băneasa Developments, care a dezvoltat centrul comercial din Băneasa, cu o suprafaţă închiriabilă de circa 70.000 de metri pătraţi, spune că în vederea menţinerii clădirii în stare foarte bună colaborează cu profesionişti din facility management, care respectă procedurile din manualul de întreţinere al clădirii.
"Pe partea tehnică lucrăm cu profesionişti. Într-un singur cuvânt pot spune că arată bine pentru că suntem orientaţi către consumator, răspundem la ceea ce îşi doresc să vadă clienţii care vin aici", a declarat George Argentopoulos, CEO al Băneasa Developments. El spune că nu doreşte să comenteze despre cum arată Gara de Nord, în care a fost în urmă cu trei ani.
Mallul din nordul Capitalei are venituri anuale de circa 30 mil. euro, fiind proiectul cu cele mai mari încasări din chirii de pe piaţa locală, în timp ce vânzările totale realizate de magazinele parcului comercial pot fi estimate la jumătate de miliard de euro.
"Mentenanţa în zona publică ar trebui realizată de o firmă serioasă, cu experienţă în acest domeniu, nu de 3-4 tehnicieni angajaţi ai CFR. Orice clădire de birouri sau mall a angajat o firmă care să se ocupe de această mentenanţă. În Gara de Nord minimul care trebuie făcut este curăţenie o dată sau de mai multe ori pe zi, schimbarea becurilor de fiecare dată când acestea se ard sau dacă apar diverse stricăciuni, să se facă reparaţii imediat, eventual noaptea, când traficul este mai mic", spune şi Florin Popa, managing partner al firmei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.
Transformarea gării într-un mall, doar o promisiune
La finalul anului trecut Ministerul Transporturilor anunţa că va dezvolta Gara de Nord la standarde europene, urmând să o transforme într-un adevărat mall cu ajutorul belgienilor. În acest proiect promis, care include modernizarea Gării de Nord şi construcţia unui complex comercial în zonă, ar urma să se realizeze un tunel şi spre Gara Obor şi spre Gara de Sud (Progresul), cu scopul de a transforma Gara de Nord dintr-o staţie capăt de linie într-o conexiune directă. Deocamdată nu s-a făcut nimic cu acest proiect.
Mai mult, investiţiile realizate au fost alocate doar pentru reparaţii.
"În staţia Bucureşti Nord s-au desfăşurat în ultimii cinci ani, din surse proprii, lucrări de reparaţii capitale, reparaţii curente şi de întreţinere: 2,38 milioane de lei pentru reparaţii capitale la acoperiş peroane, 197.304 lei pentru reparaţii curente (covor asfaltic) la peroanele liniilor 4-5 şi la intrarea în staţie, 349.450 de lei reparaţii prin turnare strat de uzură din mixtură asfaltică la peroanele liniilor 2-3, 1,58 milioane de lei reparaţii acoperiş ansamblu Gara de Nord", potrivit Oanei Brânzan, şef birou de presă din cadrul CFR SA. Ea a transmis că în Gara de Nord s-au mai executat înlocuiri de geamuri sparte, reparaţii tâmplării, reparaţii instalaţii sanitare şi de canalizare, desfundări canalizare.
Tavanul din spaţiul unde se află casele de bilete este spart pe alocuri, formând găuri negre adânci.
"Totul îmi dă senzaţia de vechi, ar putea şi gara să fie mai modernă"
Michael Green, un american care a călătorit de mai multe ori cu trenul pe ruta Timişoara -Gara de Nord (Bucureşti), spune că este convins că gara ar fi mai atractivă dacă ar fi modernizată. Sam Benson, colegul lui, un tânăr din SUA care aştepta în faţa Mc Donald's trenul spre Cluj-Napoca, spune că atmosfera din gară i se pare neplăcută, pentru că aşteaptă un tren ce întârzie 30 de minute. În aceeaşi zi, un tren pe ruta Bucureşti - Craiova avea o întârziere de 60 de minute, în timp ce un tren ce venea de la Buzău întârziase deja 35 de minute.
"Îmi place că este agitaţie aici, mi-am lăsat bagajele pe jos (în faţa Mc Donald's) pentru a nu mai sta în sala de aşteptare, unde miroase urât. Gara pare învechită, nu am avut ocazia să călătoresc prea mult cu trenul, însă cel mai mult mi-aş dori ca trenul meu să nu aibă întârziere", spune el.
28 de case de bilete, dar multe sunt închise
În Gara de Nord sunt 28 de case de bilete, însă nu toate sunt deschise permanent, ci în funcţie de gradul de solicitare zilnică, după cum a transmis Oana Brânzan, şef birou de presă din cadrul CFR SA.
Cu prilejul zilelor de sărbătoare şi al zilelor cu trafic sporit (weekend) se lucrează la capacitate maximă, iar numărul de case de bilete deschise se suplimentează, potrivit ei.
"Nu înţeleg de ce sunt atât de puţine case de bilete", spune Alexandra Dima, un medic de 26 de ani din Bucureşti. De altfel, aceasta este una dintre problemele majore pe care ea le identifică în Gara de Nord.
Ea spune că a mai fost în gări din străinătate, în Lyon, în Berlin, care i s-au părut mai bine organizate. "Sunt însă gări cu adevărat centrale şi există mai multe mijloace de transport cu care poţi fi conectat la restul oraşului", spune Alexandra Dima.
Studentul Ionuţ Bidică, de 21 de ani care călătoreşte o dată pe lună cu trenul, spune că Gara Nord nu este cu nimic diferită de celelalte gări din România. "Nu sunt toate gările aşa? Gara este ok, dar necesită îmbunătăţiri. Un străin dacă vine aici, probabil se sperie de gară, dar pentru noi este ceva obişnuit", spune el.
"Am văzut gări mai mici din Italia care arătau mai bine. Consider că nu ar trebui să modifice multe lucruri la Gara de Nord, ci doar să o renoveze", spune şi Cristina Răscol, o studentă de 20 de ani.
În Gara de Nord activează 88 de firme, iar un restaurant ajunge şi la vânzări de două milioane de euro
Chiar dacă arată deplorabil, iar numărul de pasageri a scăzut constant în ultimul deceniu, în Gara de Nord activează 88 de firme, cu care au fost încheiate contracte de închiriere.
Departamentul de relaţii cu presa al CFR SA nu a transmis ce încasări vin din chirii şi nici cu cât se închiriază un metru pătrat.
Astfel, Gara de Nord a devenit un loc de business pentru proprietarii de chioşcuri, covrigării sau chiar şi spaţii de jocuri de noroc.
Polul Gării de Nord rămâne în continuare restaurantul McDonald's, o adevărată "oază" în mijlocul gării, cu vânzări estimate de peste 2 mil. euro anual. De asemenea, restaurante precum KFC, Springtime sau Gregory's sunt prezente în incinta Gării de Nord. Cele mai multe sunt însă chioşcurile de lângă peroane, care au însă adaosuri comerciale destul de mari. O apă plată la jumătate de litru costă, spre exemplu, 3 lei.
"Nu sunt foarte mari vânzările, sunt chiar foarte proaste, din cauza crizei, dar şi din cauza scăderii numărului de călători. Nu ne-am gândit să închidem chioşcul. Din punctul meu de vedere nu este profitabil, dar este o activitate", spune Maria Danciu, administrator al firmei Marad Concept, care deţine un chioşc lângă peroanele de la Gara de Nord. Administratorul susţine că e singurul chioşc al firmei. Cele mai recente date arată că firma Marad Concept a avut în 2009 o cifră de afaceri de circa 1,1 mil. lei (260.000 de euro) şi o pierdere de 66.202 lei (15.623 euro), potrivit Ministerului de Finanţe.
Alte firme care deţin chioşcuri în Gara de Nord lângă peroane sunt L'Incontro Food, pentru care nu există informaţii financiare la Ministerul Finanţelor, sau Mariva Concept, cu afaceri de 94.000 de lei (peste 22.000 de euro) în 2010. La cele mai multe din aceste chioşcuri bonul fiscal se tipăreşte doar la cerere.
Un american spune că plăteşte 160 de euro Gării pentru standul cu hot-dog
Aidan Ross, un american care a venit în România în urmă cu un an, a decis să deschidă un stand mobil în gară, unde vinde hot-dog. "Am vândut în fiecare zi cu 10% mai mult decât în ziua precedentă. Astăzi, până la această oră (ora 18), am vândut 35 de hot-dog", spune americanul care şi-a deschis standul la începutul săptămânii trecute. Ross plăteşte circa 160 de euro pe lună pe chirie în Gara de Nord, în condiţiile în care standul său mobil are sub 2 metri pătraţi.
"La un hot-dog de 2,5 lei, profitul e de circa 1,25 lei", mai spune Ross, care iniţial s-a ocupat de asigurări de viaţă în România. Ross răspunde scurt la întrebarea legată de modul în care i se pare atmosfera în Gara de Nord: "Este o adevărată provocare. Briza (de căldură - n.red.) se simte puternic, cerşetorii vin şi încearcă să mă convingă să le dau hot-dog pe gratis".
În staţia Gara de Nord lucrează 238 de angajaţi (casiere, conductori de tren, personal de informaţii CFR , ingineri, economişti, şef tură, şef staţie adjunct, şef staţie).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
