Cererea masiva din constructii a reusit anul trecut sa stimuleze cresterea mai multor ramuri industriale, printre care cea extractiva, productia mobilei si cea de materiale de constructii. In acelasi timp, industria continua restructurarea: chiar si la cresteri de productie de peste 20%, companiile dau afara din personal.
Extractia materialelor de constructii a fost anul trecut industria cu cea mai mare crestere de productie, de peste 23%, conform datelor publicate ieri de Institutul National de Statistica (INS). In topul celor mai "harnice" industrii din 2006 intra si constructiile metalice (cu o crestere de productie de aproape 16%), fabricarea materialelor de constructii (aproape 12%), productia mobilei (21%) si prelucrarea lemnului (8%).
Toate acestea au fost stimulate de boomul din constructii, care au prins anul trecut cel mai bun an din 1990 si pana in prezent. Constructiile si-au dublat anul trecut ritmul de crestere fata de 2005, atingand un plus de 19,3% in termeni reali, cel mai mare din ultimii 17 ani. Pentru a face fata cererii din constructii, industriile conexe au suplimentat productia, reusind sa revigoreze acest sector dupa incetinirea din 2005.
Productia industriala a crescut anul trecut cu 7,1%, fata de 2% in 2005, ajutata de un castig de productivitate de 10,6%, dublu fata de majorarea de 5,2% din 2005.
"Activitatea de constructii incepe sa se reflecte in cresterea productiei industriale, adica a ofertei interne", comenteaza Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.
Chiar daca unele industrii au reusit cresteri de 15%-20% in termeni reali, restructurarea a continuat, principalul element de reducere a costurilor venind din partea personalului. In industria automotive (automobile si componente auto), productia a crescut anul trecut cu 21%, dar numarul de salariati a scazut cu 2,6%, circa 1.600 de oameni fiind disponibilizati. In restul industriei de mijloace de transport, la un spor de productie de 16,3%, aproape 3.000 de oameni au fost disponibilizati, adica aproape 5% din totalul angajatilor.
Aproape paradoxal, inclusiv industriile care au raportat scaderi de productie de 10%-20% au dat afara oameni. Pe primul loc la acest capitol se situeaza industria de confectii, unde anul trecut si-au pierdut slujba circa 17.300 de angajati, adica 6,7% din personalul ramurii.
Cu alte cuvinte, disponibilizarile au continuat in majoritatea ramurilor industriale, chiar daca productia si afacerile acestora au crescut.
Cele mai multe angajari suplimentare relativ la numarul existent de salariati, s-au facut in industria de echipamente radio-TV si de telecomunicatii (plus 18%, adica 1.500 de noi angajati). La polul opus se situeaza industria de extractie a petrolului si gazelor, unde au fost disponibilizati 5.500 de angajati, adica aproape 11% din totalul ramurii.
Per total, aproximativ 50.000 de salariati au fost disponibilizati anul trecut in industrie, adica 3% din angajatii din acest domeniu.
In afara influentei constructiilor asupra productiei industriale, anul 2006 a adus si alte tendinte: continuarea scaderii in industria textila si de confectii, dar si o corelare a productiei de mobila cu exploatarea lemnului.
"Incepe sa se imbunatateasca raportul intre ritmul de crestere al prelucrarii lemnului si al productiei de mobila", sesizeaza seful Prognozei. Anii trecuti, prelucrarea lemnului avea ritmuri mult mai rapide decat industria mobilei, adica pe piata (mai ales la export) ieseau mai multe produse de lemn, prelucrate primar, cu valoare adaugata redusa, decat produse finite de mobilier.
In ultima perioada insa, mobila a revenit la ritmuri de crestere peste prelucrarea lemnului, semn ca tot mai multa masa lemnoasa ia calea produselor finite, decat a exportului de cherestea, ca anii trecuti.
"Un sector cu probleme ramane cel al inaltei tehnologii, de echipamente de telecomunicatii si de aparatura de precizie. Avem forta de munca bine pregatita in domeniu, dar sectorul inca nu se bucura de interesul investitorilor, asa cum ar trebui", comenteaza Ghizdeanu.
In ultimii ani, majoritatea investitiilor din sectorul de IT au vizat serviciile si mai putin segmentul industrial.
Una dintre constantele ultimilor doi ani este prabusirea industriei usoare, care a continuat si in 2006. Industria textila a redus anul trecut productia cu 13%, iar industria de confectii a scazut cu aproape 9%. In schimb, productia de incaltaminte si pielarie, cealalta componenta a industriei usoare, a reusit sa revina la o crestere modesta de productie, de 2,3%.
"Din analiza datelor pe care le avem reiese ca aceasta industrie nu duce lipsa de piata, ci sufera mai degraba de pe urma unei relocalizari a capacitatilor de productie catre zone cu forta de munca mai ieftina", a mai spus presedintele Comisiei de Prognoza.
Anul acesta, prognoza oficiala arata o incetinire a ritmului productiei industriale de la 7,1% in 2006 pana la 4,7%. "Chiar si o crestere de 5%, pe termen mai lung, a productiei industriale, este foarte buna", spune Ion Ghizdeanu. "Cam acesta este potentialul real al industriei", a adaugat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
