• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Analiză

Interviu Anca Boagiu: Ministerul Transporturilor a avut tot timpul bani. Lucrurile nu s-au mişcat din ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă. Ce părere aveţi?

Interviu Anca Boagiu: Ministerul Transporturilor a avut tot timpul bani. Lucrurile nu s-au mişcat din ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă. Ce părere aveţi?

Autor: Iulian Anghel, Andreea Mioara Neferu

13 feb 2011 1113

Ministerul Transporturilor nu este şi nu a fost un ministersărac, doar că, dacă lucrurile merg prost s-a întâmplat din dinignoranţă, nepăsare, ne­şti­inţă sau rea-voinţă. Fostul ministruRadu Berceanu a făcut o greşeală - a avut încredere în oameni carenu erau profesionişti, susţine titularul portofoliului, AncaBoagiu.

Din fotoliul pe care în urmă cu mai bine de 10 ani stătea TraianBăsescu, Boagiu sus­ţine, într-un interviu pentru ZF, că s-aîn­tors în minister ca acasă. "Acasă" pentru că a mai ocupatacelaşi fotoliu în urmă cu 10 ani, pentru scurtă vreme. A găsittotul la fel, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, spuneministrul. Şi adevărul este că nici nu s-a întâmplat nimic.
Programul de autostrăzi în România a fost lansat în primul eimandat de ministru, în 2000. Hărţile cu autostrăzile, cele deatunci, ca şi cele de acuma sunt la fel, doar că autostăzi nu s-auconstruit. Cine este de vină pentru acest pustiu care se întindeîntre 2000 şi 2011? Nu au fost bani? Ministerul acesta a avutîntotdeauna bani, admite ministrul.

În ultimii 10 ani, Ministerul Transporturilor a avut pe mână peste20 mld. euro, dar fără rezultate: doar 200 de km de autostradă înplus. În ultimii trei ani şi jumătate, ministerul ar fi putut să iacel puţin 2 mld. euro de la UE, fonduri nerambursabile pentruinfrastructură, dar nu a luat decât 45 mil. euro, adică 1% dinîntreg programul de 4,5 mld. euro (la care se adaugă cofinanţareanaţională de 1 mld. euro). În aceeaşi vreme, Compania Naţională deAutostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) este cea mai subvenţionatăcompanie din România -1,6 mld. euro doar în 2010. Are, în schimb,datorii neplătite de 200 mil. euro. Iar companiile de căi feratesunt datoare vândute. Numai CFR Infrastructură are datorii de 1,4mld. euro - ceea ce înseam­nă că 18% din în­treg deficitulînregistrat de România anul trecut (8 mld. euro) aparţine acesteicompanii.

Ce se întâmplă? Sau mai precis de ce nu se întâmplă nimicpentru a corecta situaţia?

"Nu s-a întâmplat nimic din cauza ignoranţei, nepăsării, neştiinţeisau rea-voinţei, pentru că ministerul a avut tot timpul bani.Atunci când am plecat din acest minister (la finele lui 2000 -n.n.) am lăsat totul curat.
Radu Berceanu a făcut o singură eroare, şi anume aceea că a avutîncredere în oameni care nu erau profesionişti şi care nu erau bineintenţionaţi", spune acum ministrul.

Predecesorul ministrului Anca Boagiu în fruntea MinisteruluiTransporturilor a fost Radu Berceanu. Ministrul Berceanu se plângeade câte ori era întrebat că nu are bani pentru a-şi desfăşuraprogramele de investiţii derulate de Ministerul Transporturilor. Înintervalul celor 20 de ani scurşi de la revoluţie, 9 ani şijumătate au trecut cu miniştri ai PD în fruntea MinisteruluiTransporturilor. A omis Radu Berceanu sau alţi miniştri vreunelement atunci când se plângea că nu are bani pentruautostrăzi?

"Ceea ce este anormal este că programul de autostrăzi e lansatde acum zece ani (în timpul primului ministeriat al Ancăi Boagiu -n. red.). Am revenit «acasă» (ca ministru al transporturilor - n.red.), este ca şi când nus-ar fi întâmplat sau schimbat nimic",spune Anca Boagiu.

De ce nu s-a întâmplat nimic când pe această zonă era nevoie cade aer să se schimbe ceva?

"Nu s-a întâmplat nimic din ignoranţă, nepăsare, neştiinţă saurea-voinţă, pentru că ministerul a avut tot timpul bani. Atuncicând am plecat din acest minister (la finele lui 2000 - n.n.) amlăsat totul curat, CFR Marfă chiar avea profit (avea 84 mil. euro,datorii în ianuarie 2011 - n.n.). Berceanu a făcut o singurăeroare, şi anume aceea că a avut încredere în oameni care nu erauprofesionişti şi care nu erau bine intenţionaţi", spune acum AncaBoagiu.

Din 2002 până în prezent, ministerul a avut un buget de mai binede 20 de miliarde de euro. Ce s-a întâmplat cu aceşti bani? Pentrucă autostrăzi nu se văd. Drumurile naţionale arată mai bine ca înurmă cu 10 ani, dar nu este ceva să-ţi stea mintea în loc. Pentrumodernizarea căii ferate Bucureşti -Constanţa s-au alocat de prin2005 până în prezent aproape un miliard de euro. Din vară,trenurile vor circula cu 160 km/h spre mare. Este o veste bună.Până la mare vom face două ore şi jumătate, promite ministrul. Doarcă atât făceam şi în urmă cu 10-15 ani. Tot două ore şi jumătate.Un miliard de euro ca să te întorci înapoi cu 15 ani?

Mai mult, companiile din subordinea Ministerului Transporturilorsunt dintre cele mai îndatorate, au obligaţii neplătite care sar de2 mld. euro.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale dinRomânia (CNADNR) avea, la nivelul lunii ianuarie 2011 arierate învaloare de 876 milioane de lei (200 mil. euro).

"Şi asta în condiţiile în care anul trecut am plătit 378milioane de lei. La CFR infrastructură în ianuarie mai existauarierate de circa 6 miliarde de lei. Anul trecut am plătit 319milioane de lei. Există foarte multe arierate acumulate, dar şisechestre pe bunurile căii ferate, de la terenuri, gări şi şine decale ferată până la locomotive şi vagoane. Nu vreau să se întâmpleceea ce s-a întâmplat în cazul hotelului Astoria (executat pentru odatorie de 20.000 euro în timpul ministeriatului liberaluluiLudovic Orban - n.n.). Şi Gara de Nord se află sub un sechestru(pus de ANAF - n.n.) pe care l-aş numi ridicol, însă în perioadaurmătoare avem în plan să rezolvăm această situaţie. Am discutat cuMinisterul Finanţelor şi cu ANAF şi în prezent avem o soluţie destingere a acestor arierate", spune ministrul Boagiu.

Luăm aproape 500 mil. euro de la UE în2011?

În aceeaşi vreme, Ministerul Transporturilor ar putea beneficiade 4,5 mld. euro din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene.Cât a plătit către beneficiari Ministerul Transporturilor dinaceşti bani, de la aprobarea de către Bruxelles a ProgramuluiOperaţional Sectorial Transporturi (POS-T), la jumătatea lui 2007,până în decembrie 2010? 45 de milioane de euro, adică 1% dinvolumul întregului program.

Ministrul susţine însă că lucrurile se vor schimba începândchiar cu acest an şi că ministerul de resort va absorbi şi chiar vaplăti în 2011 de 10 ori mai mult - adică peste 500 mil. euro. Câtdespre proiecte aprobate sau în aprobare, ele sunt pe ultima sutăde metri, spune Anca Boagiu.

"Sper ca săptămâna viitoare (săptămâna aceasta - n.red.) să fiepublicate şi standardele de cost pentru viaducte, poduri etc.(standarde care dau măsura unui preţ rezonabil pentru contracteleîncheiate - n.n.). În lansare avem proiecte de autostrăzi de circa2,5 mld. euro, însă în execuţie mai există alte 2,7 mld. euro.

Niciun ban pentru Bechtel, cel puţin până învară

Fondurile UE în discuţie sunt pentru rutele paneuropene,finanţate de Comisia Europeană. Ce se întâmplă însă cu cea maifaimoasă viitoare autostradă a României, fantomatica "AutostradăTransilvania" construită de americanii de la Bechtel? Răspunsuleste scurt: "Nu avem bani!".

"Lucrările pentru tronsonul Suplacu de Barcău - Borş (zona denord-vest a autostrăzii) nu pot fi demarate pentru că momentan nuexistă bani. Până în iunie cel puţin (la rectificarea bugetară -n.n.) nu se va întâmpla nimic cu Autostrada Transilvania."

În 2004, când fostul premier la acea vreme Adrian Năstase semnacu Bechtel contractul pentru Autostrada Transilvania, oficialii dela Bruxelles

i-au transmis şefului guvernului de la Bucureşti că acestproiect nu va avea suportul Uniunii Europene. Aceştia i-au sugeratpremierului român să mai aştepte până la integrarea României în UE,dată după care Bucureştiul urma să primească fonduri europenepentru autostrăzile ce urmau să fie construite pe coridoarelepaneuropene.

Bruxellesul sugera că va fi împovărător, din punct de vederefinanciar, pentru România să construiască ea singură o autostradăpe o rută atât de dificilă. Din autostrada de 415 km care ar fiurmat să fie inaugurată potrivit datelor iniţiale în 2012 s-auconstruit abia 52 km.

"Ceea ce a spus Bruxellesul atunci s-a adeverit. AutostradaTransilvania are o istorie neplăcută. În această perioadă suntem îndiscuţii cu Bechtel astfel încât contractul să intre înnormalitate. A existat iniţial şi problema că nu ştiam exacttraseul acestei autostrăzi, acum se ştie, dar nu continuăm sălucrăm decât după definitivarea discuţiilor cu Bechtel şi ceea cene bucură este faptul că în sfârşit a existat o deschidere dinpartea acestei firme. Autostrada Transilvania asigură o legăturăimportantă, cu Ungaria, dar această legătură trebuie să fie unacare se construieşte în condiţii de eficienţă economică", spuneAnca Boagiu.

Nu se poate renunţa la această autostradă? "Are importanţa ei",spune Boagiu.

Nici în privinţa tronsonului Comarnic - Braşov, care anul trecuta renunţat consorţiul Vinci-Akor, veştile nu vor veni repede.

"Am cerut suportul Băncii Mondiale şi al Băncii Europene deInvestiţii astfel încât distribuţia riscurilor să fie acceptată debănci (pentru un parteneriat public-privat - n.n.).

De la Bucureşti la Ploieşti autostrada care ar urma să se facăeste împărţită în două tronsoane Bucureşti - Moara Vlăsiei,construită de consorţiul Pizzarotti şi Tirena Scavi şi MoaraVlăsiei - Ploieşti, construită de consorţiul Euro ConstructTrading'98, Spedition UMB şi PA&Co International.

Cernavodă - Constanţa, în exploatare din acest an, dardoar pe un sens

În ceea ce priveşte autostrada Cernavodă - Constanţa au existatmari probleme în ceea ce priveşte exproprierile, însă la sfârşitullunii martie toate terenurile vor fi în regulă, astfel că nu vormai exista motive pentru ca lucrările să întârzie, arată AncaBoagiu.

"Această autostradă poate fi dată în exploatare în 2011, se vaputea circula pe ea însă doar pe o bandă pe fiecare sens de mers.Anul viitor ar urma să facem recepţia finală."

În vremea în care Traian Băsescu era ministru al transporturilorau existat discuţii despre viabilitatea programului de autostrăziîn România, în condiţiile în care se punea problema că un traficredus le-ar face ineficiente economic. Anca Boagiu refuză teza căactualul preşedinte s-ar fi opus în trecut autostrăzilor, arătânddoar că era vorba despre prioritizarea şantierelor: întâi drumurilede interes şi drumurile expres şi apoi autostrăzile.

"Traficul auto către Portul Constanţa s-a triplat la sfârşitullui 2010 comparativ cu 2009", ca efect al construcţiei autostrăzii,arată Anca Boagiu.

Autostrăzi de 1,4 mld. euro scoase la licitaţie deCNADNR doar în decembrie

Lafinalul anului trecut, Compania Naţională de Autostrăzi şi DrumuriNaţionale din România (CNANDR) a lansat o avalanşă de licitaţiiprivind construirea a 183 de kilometri din Coridorul IVpaneuropean, al căror cost total a fost estimat la circa 1,4 mldeuro, iar din această sumă, 85% este finanţată din bani europeni,restul fiind contribuţie de la bugetul statului.

La sfârşitul săptămânii trecute însă, CNADNR a amânat cu încădouă săptămâni, până la 28 februarie, termenul de depunere aofertelor pentru cele patru tronsoane de autostrăzi pe care le-ascos la licitaţie în decembrie. Instituţia a luat această decizieîn condiţiile în care potenţialii ofertanţi au cerut o serie declarificări privind documentaţia de atribuire, CNADNR argumentândcă nu a avut posibilitatea să răspundă solicitărilor în termenulstabilit.

De asemenea, în luna ianuarie au fost semnate 6 contracte pentrureabilitarea a 234 de kilometri de drumuri naţionale, cu o valoaretotală de 173 milioane de euro, aproape 70% din bani provenind dela Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), deci finanţarenerambursabilă.

"Restul de 30% îi asigurăm de la bugetul de stat, nu suntprobleme din acest punct de vedere", a declarat Boagiu. Un altcontract semnat în luna ianuarie a fost cel pentru construcţiaşoselei de centură a oraşului Caracal, cu o valoare de 11 milioanede euro, dar şi două contracte pentru încă 71,4 kilometri dedrumuri naţionale, a căror reabilitare va costa 40 milioane deeuro, de această dată finanţarea fiind asigurată prin fondurirambursabile oferite de Banca Europeană de Investiţii. "Estimăm căîn următoarele săptămâni vom mai atribui încă cinci contracte dereabilitare de drumuri naţionale şi construcţie de drumuriocolitoare (Carei, Săcuieni, Alexandria), toate cu finanţare FEDR",a spus Boagiu.

MTI a depus până în acest moment la Bruxelles 70 de proiecte deinfrastructură, care se ridică la circa 6,2 mld. euro, iar înprezent 40 dintre acestea sunt aprobate, având o valoare de 1,9mld. euro. Mai există 21 de proiecte de aproape 4 mld. euro care seaflă în proces de evaluare în acest moment, dintre care 6 se aflăpe masa Comisiei Europene. "Am discutat de foarte multe ori cuoficialii europeni despre grăbirea procedurilor de evaluare şiaprobare a acestor proiecte şi cred că lucrurile vor evolua îndirecţia pe care ne-o dorim, aşa încât să putem accelera procesulde absorbţie a fondurilor europene. În acelaşi timp însă, lista deproiecte este agreată de CE, adică noi putem lansa proiectele pânăse termină procedura de evaluare la Bruxelles, se pot face chiar şiplăţi astfel încât să nu blocăm proiectele", a explicat ministrultransporturilor şi infrastructurii.

Într-adevăr, la capitolul absorbţie de fonduri europene, pânăacum Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a fost mereucodaş. La finalul lunii ianuarie, rata de absorbţie a acestuiminister se ridica la numai 2,65%, echivalentul a 75,6 milioane deeuro. "În septembrie 2010 când am preluat mandatul la MTI rata deabsorbţie era puţin peste 1%, adică se făcuseră plăţi de aproape 38de milioane de euro. În 4 luni am reuşit să dublăm această rată,dar mai avem încă foarte multe de făcut. În 2011 trebuie să facemplăţi din POS-T (Programul Operaţional Sectorial Transport -n.red.) de peste 500 de milioane de euro, pentru a simţi orevigorare reală a programelor de infrastructură. Obiectivul nostrueste, prin urmare, să avem o rată de absorbţie de 10 ori mai marela sfârşitul lui 2011", a afirmat Boagiu.

Pe de altă parte, CNADNR, una dintre cele mai controversatecompanii de stat, cea mai subvenţionată (a primit 1,6 mld. eurodoar anul trecut), ar urma să fie restructurată. Ministrul Boagiucrede că în viitor instituţia va deveni şi eficientă şi îşi vaspori veniturile, în urma a două demersuri întreprinse de minister,şi anume prin introducerea obligativităţii anvelopelor de iarnă(măsură care va reduce cheltuielile CNADNR ocazionate de deplasareaşi reparaţiile pe drumurile pe care se petrec diferite accidente pefondul utilizării de către şoferi a unor anvelope nepotriviteanotimpului) şi prin înfiinţarea unei autorităţi unice de control,care să preia veniturile încasate de CNADNR, Autoritatea RutierăRomână (ARR) şi Registrul Auto Român (RAR) şi să le verse labugetul CNADNR. De asemenea, CNADNR ar putea să-şi majorezeveniturile şi dintr-un sistem de taxare pentru autostrăzi.

La ce bun s-au cheltuit un miliard de euro daca drumulspre Constanta dureaz mai mult ca acum 10 ani?

Trenurile spre Constanţa vor merge, din vară, cu 160 km/h, spuneministrul de resort. Calea ferată se confruntă cu probleme majore,dacă ne raportăm la anul 2000 (an în care Anca Boagiu a mai deţinutportofoliul de ministru al transporturilor - n.red.), "cânddatoriile erau zero şi CFR Marfă era pe profit", susţine AncaBoagiu. În prezent însă, CFR Infrastructură este una dintre celemai îndatorate companii din subordinea MTI. "CFR Infrastructură areacum datorii de plată în valoare de 6 mld. lei (circa 1,43 mld. lei- n. red.), datorii care intră în deficitul bugetar, la fel cum seîntâmplă şi în cazul CNADNR, de altfel, pentru că aceste companiiau cheltuieli acoperite în proporţie de peste 50% din sume de labuget. CFR Infrastructură are în prezent numai către furnizorii deenergie electrică datorii de circa 1,8 mld. lei (430 mil. euro)", adeclarat Boagiu.

În condiţiile în care deficitul bugetar al României s-a ridicatla aproximativ 8 mld. euro anul trecut, acest lucru înseamnă cădoar datoriile CFR Infrastructură au reprezentat aproape 18% dingaura bugetară. Adică datoriile CFR înseamnă aproape 1% dinPIB.

"Există foarte multe arierate acumulate, dar şi sechestre pebunurile căii ferate, de la terenuri, gări şi şine de cale feratăpână la locomotive şi vagoane. Nu vreau să se întâmple ceea ce s-aîntâmplat în cazul hotelului Astoria, care a fost executat silitpentru o datorie de nici 20.000 de euro (în timpul mandatuluiliberalului Ludovic Orban - n.n.). Şi Gara de Nord se află sub unsechestru (pus de ANAF încă din 2003 - n.n.) pe care l-aş numiridicol, însă în perioada următoare avem în plan să rezolvămaceastă situaţie", a explicat Boagiu.

Singura veste bună de anul acesta privind infrastructuraferoviară este că lucrările la calea ferată Bucureşti - Constanţa,cu o lungime de 228 de kilometri, se vor finaliza în iulie, urmândca din vară acest drum să dureze două ore şi jumătate, a afirmatBoagiu. Astfel, trenurile către litoral vor circula pe linii dubluelectrificate cu o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră.Valoarea lucrărilor pentru acest tronson se ridică la circa 913milioane de euro, potrivit calculelor ZF realizate pe bazainformaţiilor prezentate la finalul anului trecut de MTI.

Cititorii www.zf.ro obişnuiţi cu această rută arată că deşi înaceastă cale ferată s-a investit aproape un miliard de euro, timpulde parcurgere a distanţei Bucureşti - Constanţa nu se va scurtapentru călători comparativ cu acum zece ani. "În 1999-2000, cândfăceam drumul Constanţa-Bucureşti săptămânal, mergeam cu InterCityşi făceam 2 ore şi 20 de minute. Mă bucur că ne apropiem deperformanţa de acum 10 ani", susţine Florin pe site-ul zf.ro. "Prin1994-1995 Rapidul făcea 2 ore şi 15 minute între Bucureşti şiConstanţa. Ce-ar mai fi de spus?", afirmă şi Mihai.

Drumul cu trenul de la Bucureşti la Constanţa durează în data de14 februarie, potrivit mersultrenurilor.ro, 3 ore şi 45 de minutecu un accelarat şi între 3 ore şi 44 de minute şi 3 ore şi 55 deminute cu un rapid. Şi calea ferată dublu electrificată Predeal -Câmpina, cu o lungime de 48 de kilometri, ar urma să fie gata înnoiembrie, valoarea lucrărilor ridicându-se la 311 milioane deeuro.

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801