Analiză

Investiţiile străine directe s-au oprit la nivelul de 50 mld. euro în 2009. De acum vin mărunţişuri

Investiţiile străine directe s-au oprit la nivelul de 50 mld. euro în 2009. De acum vin mărunţişuri

Autor: Ciprian Botea, Mihaela Claudia Medrega

08.11.2010, 23:50 160

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că odată cu reluareacreşterii economice se va majora şi volumul investiţiilor străinecare vor ajunge în România. "Investiţiile străine depind în modcritic de mersul economiei. Cât timp nu avem relansare economică,nu o să avem creştere a investiţiilor nerezidenţilor. Contează şinivelul cotei unice, însă trebuie să ai o creştere a PIB, ca săatragi investitori străini".

În condiţiile revenirii economiei în teritoriul pozitiv în2011, Cabat nu vede o dublare a investiţiilor străine directe, darestimează o creştere a volumului la circa 5 miliarde de euro.

Investiţiile rezultate în urma fuziunilor şi achiziţiilor autotalizat în aceeaşi perioadă 34 de milioane de euro, adică 1,1%din totalul participaţiilor la capital, în scădere abruptă faţă de2008. Spre comparaţie, investiţiile rezultate în urma fuziunilor şiachiziţiilor au însumat o treime din totalul participaţiilor lacapital în 2008, valoarea acestora fiind de 1,7 miliarde deeuro.

În paralel, investiţiile în dezvoltarea de companii de la zeroau atins un minim record în 2009, de 19 milioane de euro,continuând tendinţa de scădere accelerată din ultimii ani. În 2007,investiţiile greenfield s-au ridicat la 385 de milioane de euro,pentru ca în 2008 valoarea acestora să scadă 64,2 milioane de euro.Soldul total al investiţiilor în proiecte greenfield ajungea la25,4 miliarde de euro în decembrie anul trecut, reprezentândjumătate din soldul total al investiţiilor străine directe.

Investiţiile au ajuns la 50 mld. euro

Soldul total al investiţiilor străine a ajuns în decembrie laaproape 50 de miliarde de euro, banii fiind absorbiţi în proporţiede 41,4% de industrie.

O treime din investiţiile străine directe au mers în industriaprelucrătoare, în special în industria petrolieră şi chimică,metalurgie, mijloace de transport şi în industria alimentară.

Doar investiţiile în afaceri de la zero în sectorul industrieiprelucrătoare totalizează 6 miliarde de euro. În ceea ce priveşteorientarea investiţiilor străine cu precădere spre industriaprelucrătoare, Cabat a menţionat că există cerere, produselemergând la export.

Totodată, analiştii BNR remarcă sectoare economice cu o ponderescăzută a investiţiilor străine în ciuda potenţialului ridicat, cumar fi industria textilă, unde se concentrează doar 1,4% dininvestiţii. Industria de ciment, sticlă şi obiecte ceramice a atras3,3% din stocul total al investiţiilor. În paralel, sectorul bancarşi asigurările au atras o cincime din investiţiile străine, stoculpe acest segment fiind de 9,5 miliarde de euro la sfârşitul anuluitrecut, în scădere de la peste 10 miliarde de euro în decembrie2008. Băncile străine au adus anul trecut sute de milioane de eurola capitalul filialelor locale, iar scăderea soldului reflectăpierderi mai mari din credite neperformante decât sumele efectivinvestite.

"Având în vedere pierderile acumulate în bănci probabil vomvedea majorări de capital şi în 2011", spune Cabat.

Străinii au continuat să investească anul trecut în construcţiişi imobiliare, în ciuda faptului că acesta a fost unul dintresectoarele puternic lovite de criză, soldul investiţiilor urcând cuaproape 300 de milioane de euro pe parcursul lui 2009, la 6,45miliarde de euro. Ponderea acestui sector în soldul total alinvestiţiilor a urcat de la 12,6% la 12,9%. Şi investiţiile încomerţ au crescut uşor, până la 6,2 miliarde de euro, în timp ce încomunicaţii soldul investiţiilor a scăzut cu 50 de milioane de eurode euro, până la 3,2 miliarde de euro.

Bucureştiul a atras două treimi dininvestiţii

Investitorii s-au orientat preponderent către regiuneaBucureşti, unde stocul investiţiilor se situează la 31,7 miliardede euro, adică aproape două treimi din total. La polul opus,regiunea de dezvoltare nord-est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi,Neamţ, Vaslui şi Suceava) au atras cele mai puţine investiţiistrăine, astfel că în decembrie soldul ajungea la 975 milioane deeuro, în scădere de la 1,14 miliarde de euro la sfârşitul anuluianterior.

Investiţii semnificative se mai înregistrau în judeţele dincentrul şi sudul ţării.

Peste o cincime din investiţiile străine au ca ţară de origineOlanda, cu un stoc de 10,9 miliarde de euro în decembrie, urmată deAustria (9 miliarde de euro) şi Germania (6,7 miliarde deeuro).

Totodată, investitorii francezi au adus 4,3 miliarde de euro înRomânia, iar grecii 3,3 miliarde de euro. În top zece se maisituează ţări precum Italia, Cipru, Elveţia sau Belgia.

Olanda a urcat pe primul loc în clasament după ce stoculinvestiţiilor provenind din această ţară a urcat cu 2,5 miliarde deeuro pe parcursul anului trecut. Firmele cu participare străină lacapital contabilizează aproape 70% din exporturile companiilorromâneşti, şi 60% din importuri. Acestea au realizat anul trecutexporturi de 19,6 milioane de euro şi importuri de 22,5 milioane deeuro.

Întreprinderile din industrie au înregistrat exporturi de 17,3miliarde de euro şi importuri de 15,2 miliarde de euro, având unimpact pozitiv asupra balanţei comerciale a României.

Ce s-a întâmplat în acest an?

Investiţiile străine directe s-au menţinut pe un trenddescendent şi în acest an. Potrivit celor mai recente datepublicate de Banca Naţională, în luna august nivelul intrărilor afost de doar 47 de milioane de euro, în scădere cu 40% faţă deaceeaşi lună de anul trecut.

Cumulat în primele opt luni, investiţiile străine directe autotalizat 1,95 miliarde de euro, cu 35,9% sub nivelul din aceeaşiperioadă de anul trecut.

Cea mai mare parte au fost participaţii la capital, care auînsumat 1,27 miliarde de euro, restul intrărilor fiind crediteintra-grup. În iulie şi august investiţiile străine s-au prăbuşit,după ce în prima jumătate a anului valorile au oscilat între 200 şi400 de milioane de euro.

În perioada ianuarie - august investiţiile directe alenerezidenţilor în România au finanţat în proporţie de 48% deficitulcontului curent, în creştere.

Absorbţia prea lentă a fondurilor europene şi scăderearemiterilor românilor din străinătate au făcut ca deficitul de contcurent să se adâncească în primele opt luni din acest an, deşidezechilibrul balanţei comerciale a fost mai mic.

Situaţia este astfel opusă evoluţiei din anii trecuţi cândtocmai deficitul comercial era cel care umfla şi deficitul de contcurent, iar investiţiile străine directe şi transferurile curente,deşi creşteau, nu puteau să ţină pasul.

Ce propune CIS pentru sprijinirea noilorinvestiţii

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a propus pentru atragereaunor noi investiţii dezvoltarea pieţei de capital prin stabilireaunui program accelerat, clar şi transparent de privatizare acompaniilor de stat, precum şi prin listarea locală şiinternaţională a Fondului Proprietatea.

Stimularea dezvoltării domeniilor în care România ar putea aveaun avantaj competitiv, precum şi oferirea de stimulente pentruinvestiţii pe scară largă pe termen lung - în energieinfrastructură şi agricultură - sunt alte direcţii sugerate deinvestitorii străini.

CIS a mai propus definirea unui plan de acţiune pentru plasareaRomâniei în Top 20 cele mai competitive economii din Europa înurmătorii 10 ani şi promovarea strategiei pentru liberalizareapieţei energiei şi gazelor naturale.

Investitorii străini au cerut respectarea promisiunilor făcuteiniţial pentru a menţine un climat investiţional pozitiv şi aasigura creşterea exporturilor.

Ce sunt investiţiile străine?

Investiţie străină directă: Sunt considerate investiţiistrăine directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unuiinvestitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalulsocial subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintreacest investitor şi întreprinderea în care a investit, precum şiprofitul reinvestit de către acesta.

Investiţie directă reversibilă: relaţia investiţionalăde sens contrar investiţiei străine directe pe care o entitaterezidentă o are cu investitorul străin direct dacă întreprinderearezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul social alinvestitorului străin direct.

Componentele investiţiilor străine directe:

Capitaluri proprii: capitalul social subscris şivărsat, atât în numerar, cât şi prin contribuţii în natură, deţinutde nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota aferentă dinrezerve;

Creditul net: creditele primite de către întreprinderearezidentă de la investitorul străin direct sau din cadrul grupuluide firme nerezidente din care face parte acesta.

Tipurile investiţiilor străine directe:

Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sauîmpreună cu investitori străini (investiţii pornite de lazero);
Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială deîntreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi;
Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital aleinvestitorilor străini în întreprinderi investiţie străinădirectă.

AFACERI DE LA ZERO