Numarul victimelor printre trupele americane si britanice din Irak creste pe zi pe trece. Opinia publica americana a amutit. La distanta de aproximativ patru luni de o incercare cruciala - alegerile prezidentiale - George W. Bush, care a mobilizat 150.000 de soldati in Irak ar putea fi obligat sa apeleze la NATO pentru a iesi basma curata din aceasta afacere.
In februarie, razboiul iminent impotriva Irakului a aruncat NATO intr-o criza profunda. "Tradat" de Franta si Germania, ostile unei interventii fara mandat ONU, presedintele american a primit, in schimb, un sprijin neconditionat din partea lui Tony Blair, a lui Jose Maria Aznar si din partea tarilor din centrul si estul Europei (Noua Europa cum avea sa le numeasca, in mod provocator, seful Pentagonului Donald Rumsfeld) candidate la Uniunea Europeana dar cu o profunda admiratie pentru America, dupa 50 de ani de comunism. De voie, de nevoie, America a mizat pe Noua Europa. Acum aceasta este pe cale sa-si demonstreze neputintele. Polonia care in timpul razboiului a ajutat fortele anglo-americane trimitand 200 de soldati ai unitatii de elita Grom se pregateste sa administreze o treime din Irak - un teritoriu vast de 80.000 de km. patrati, intre Bagdad si Basra. Dar, candidati care sa-si trimita trupele sub comanda poloneza nu prea sunt - a fost nevoie de doua luni si de o promisiune de ajutor logistic din partea NATO pentru a pune pe picioare o divizie multinationala sub comanda pononeza. Aceasta va fi operationala abia in septembrie si va lua locul primei forte expeditionale a marinei americane. Misiune va dura un an dar ar putea fi prelungita. Aceasta forta, cu experinta inca firava in operatiunile de mentinere a pacii, foarte eterogena, ar putea avea probleme. Generalul Andrej Tyszkiewicz va coordona 9.200 de oameni veniti din 28 de tari: polonezi, romani, spanioli, unguri, lituanieni, letoni, tailandezi, dominicani, mongoli, filipinezi si multi altii. Dupa Polonia (2.500 de oameni), Ucraina va furniza cel mai important contingent - 1.300 de soldati. Cu siguranta, cooperarea polono-ucraineana si-a probat forta, mai ales in Kosovo. Dar armata fostei republici sovietice care viseaza sa se integreze in NATO ramane foarte slaba. In plus, Washingtonul nu are incredere in guvernul lui Leonid Kucima, banuit ca a furnizat ilegal radare lui Saddam Hussein, acum trei ani. Bugetele militare ale majoritatii tarilor mentionate fiind foarte limitat, finantarea acestei divizii va fi, in mare parte, asigurata de Statele Unite. Washingtonul, care cheltuieste deja intre patru si cinci miliarde de dolari lunar pentru "normalizarea" situatiei din Irak, va trebui sa mai verse inca 230 de milioane lunar pentru a acoperi cheltuielile de transport si de intretinere a celor 9.200 de soldati. Pentagonul ar trebui, de asemenea, sa puna la dispozitia lor o parte din echipament, mai ales vehicule de teren Hummer si avioane de transport Hercules.
Circumspectia Poloniei
In tabara poloneza, mandra ca joaca un rol de prim plan in Irak, exista, totusi, o mare circumspectie. Misiunea Poloniei, membra a NATO din 1999, dupa ce, jumatate de secol, a facut parte din Tratatul de la Varsovia, reprezinta, cu siguranta, o formidabila sansa de promovare, "o investitie in marca Polonia" cum spune fostul ministru de finante Marek Belka, seful comitetului de coordonare internationala in Irak. Cei cateva sute de polonezi stationati deja in Irak, in campiile aride ale Mesopotamiei au adus, de altfel, alaturi de arme, 3.000 de brosuri cu un discurs al presedintelui Aleksander Kwasniewski - in poloneza, engleza si araba - 8.000 de albume cu Polonia, 10.000 de pliante despre armata poloneza, filme, stilouri si sorturi "made in Poland".
Dar "recompensa" s-ar putea transforma intr-un dar ortavitor. Divizia sub comanda poloneza va opera intr-un sector foarte sensibil in care populatia este majoritar siita. Acum doua saptamani, divizia a primit botezul focului: tirurile de mortiere impotriva unei baze poloneze la Al-Hilal nu au facut victime nici stricaciuni dar au inspirat urmatorul comentariu editorialistului cotidianului Gazeta Wyborcza: "Trebuie sa pregatim opinia publica pentru a primi sicrie tintuite in otel, acoperite cu drapelul alb si rosu". De fapt, polonezii care in majoritate erau deja ostili razboiului, s-au opus si trimiterii de trupe poloneze in Irak (55%). Potrivit unui sondaj realizat la sfarsitul lui iulie, 65% dintre polonezi se asteapa ca soldatii lor sa devina tinte ale retelelor teroriste islamiste. Nu doar populatia are dubii. Guvernul polonez vrea, deocamdata fara succes, partea sa din afacerea irakian: mai limpede, accesul la campurile petrolifere, si a spus-o raspicat, luna trecuta: "N-am ascuns niciodata ca societatile comerciale poloneze din domeniul petrolului vor sa aiba, in sfarsit, acces la sursele de materii prime", a declarat seful diplomatiei poloneze Wlodzimierz Cimoszewicz. Mai mult de 500 de societati poloneze au prezentat oficial oferte de participare la reconstructia Irakului dar nu au primit, pana acum, decat contracte de subanchiriere de la firmele americane.
Pe 10 iulie, intr-o rezolutie care nu este obligatorie, Senatul american i-a cerut lui George W. Bush sa incerce sa obtina sprijinul NATO care sa se implice in Irak asa cum o face deja in Afganistan. Chestiunea nu a fost ridicata oficial, dar potrivit diplomatilor de la Bruxelles, ea "ar putea deveni presanta in toamna."
Cum India si Pakistanul au respins, ambele, misiunile de mentinere a pacii in Irak, Washingtonul ar putea atunci sa se hotarasca sa rezove problema cu Franta si Germania aceasta "veche Europa" pe care s-a suparat atat de mult.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
