Analiză

Lipsa investiţiilor de amploare în agrobusiness se vede în cifre. România rămâne în continuare prizoniera importurilor alimentare

Lipsa investiţiilor de amploare în agrobusiness se vede  în cifre. România rămâne în continuare prizoniera importurilor alimentare

Ca business, industria alimentară românească înseamnă afaceri de 40 mld. lei anual, împărţite între multinaţionale care domină pieţe precum lactatele, dulciurile sau uleiurile şi companii antreprenoriale puternice în industria cărnii, panificaţie sau ape minerale. Foto: Shutterstock

Autor: Dana Ciriperu

12.10.2015, 00:08 1061

Cheltuim peste 3 mld. euro pe an pe alimente venite din străinătate şi exportăm de numai 1,4 mld. euro.

Românii au consumat anul trecut produse ali­men­tare făcute în afara gra­niţelor în valoare de peste 3,1 mld. euro, însă de pe piaţa locală nu a plecat în străină­ta­te nici jumătate din ceea ce am impor­tat, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la INS.

Importurile de produse alimentare au crescut cu 3% faţă de anul anterior, astfel că România rămâne prizoniera unor mărci pe care retailerii le aduc din „zone producătoare“ precum Polonia, Serbia, Cehia, Ungaria sau Germania.

„Polonia a avut o viziune pe termen lung şi s-a orientat pe produse cu valoare adăugată. Şi noi am pornit într-un final pe direcţia bună, pe agricultură, dar exportăm cereale şi animale, deci nu produse cu valoare adăugată“, este de părere Valeriu Steriu, deputat şi vice­preşedinte al Comisiei pentru agri­cultură din Camera Deputaţilor.

Un proiect de lege adoptat luna aceas­ta de Senat şi care va merge la Ca­mera Deputaţilor pentru aprobare pre­vede ca ponderea cărnii, a fructelor şi a legumelor româneşti din magazi­nele ali­mentare să fie de minim 51%. Pro­iec­tul le permite însă comercianţilor să vân­dă în lunile de iarnă legume şi fructe străine în proporţie de 70%.

Datele INS arată că în 2014 Româ­nia a exportat produse agricole de 3,3 mld. euro, iar importurile pe acest seg­ment sunt de numai 1,6 mld. euro, de unde rezultă un excedent de 1,7 mld. euro. Exact aceeaşi este însă valoarea de­fi­citului pe alimente. Ceea ce în­seamnă că primul excedent din ulti­me­le două dece­nii în ceea ce priveşte co­mer­­ţul cu produse agroalimentare (în 2013) s-a bazat pe produse agricole şi nu pe măr­cile fabricate în industria alimentară.

„În industria alimentară nu au fost realizate în ultimii ani investiţii de amploare, în tehnologii care să permită trimiterea unor produse competitive la export. Acolo unde au fost proiecte de la zero (cum ar fi cel al grupului grec Tyras în fabrica de lactate din Braşov care produse brandul Olympus - n. red.) se vede şi în exporturi“, adaugă Steriu.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO