Cand oficialii de aici si de aiurea vorbesc de Uniunea Europeana si de integrare folosesc, de voie de nevoie, un limbaj de lemn european. Dincolo de sintagmele adormitoare, integrarea Romaniei in UE este un examen mai dur decat cred multi dintre noi. Iar unul dintre lucrurile cele mai importante este acela ca, daca guvernele postdecembriste s-au cam jucat de-a economia, in cativa ani, pe masura ce ne vom apropia de Bruxelles, aceasta activitate ludica nu va avea nici o sansa.
Comisia Europeana se pregateste sa inaspreasca regulile in domeniul concurentei in spatiul comunitar, concentrandu-se, mai cu seama, asupra conditiilor pe care companiile aflate in dificultate financiara - de stat sau private - trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de ajutoare de la stat sau de stergerea unor datorii.
Comisia considera ca prevederile in vigoare - chiar daca sunt deja considerate dure - dauneaza regimului competitiei, intrucat cu toate promisiunile de a reduce finantarea sectorului corporatist tarile UE cheltuiesc anual pe "cadouri" oferite companiilor 80 de miliarde de euro.
Ca tara care spera sa adere la UE in 2007, Romania va trebuie sa se supuna regulilor in vigoare si noilor norme, aflate acum in faza de proiect. Adica exact acelor norme pe care nu le poate respecta in prezent - motiv pentru care nu este considerata de Comisia Europeana o "economie de piata functionala".
Concurenta este cheia de bolta a pietei comune a UE. Romania si-a protejat, si inca isi protejeaza economia de concurenta Vestului prin bariere vamale, uneori fabuloase, si prin creditarea, deseori prea putin transparenta, a economiei. Dupa integrarea in UE nu va mai putea impune bariere vamale (decat in cazuri exceptionale) iar creditarea economiei va trece prin filtrul Comisiei Europene. Altfel spus, daca Palatul Victoria, hotaraste, prin 2008, sa acorde 10 milioane de dolari ajutor pentru minele din valea Jiului, nu o va putea face decat dupa ce Bruxelles-ul va spune ok.
Legislatia europeana, ce va trebuie aplicata nu peste multi ani si in Romania, reglementeaza exhaustiv regulile in domeniul concurentei, plecand de la conditiile de fuziune intre intreprinderi pana la practicile care le sunt interzise societatilor comerciale. Doar cateva exemple: pe piata unica este interzis acordul intre doua societati comerciale in ceea ce priveste stabilirea preturilor sau intelegerile prin care sunt restrictionate sau, dimpotriva, promovate importurile sau exporturile. Sunt interzise birourile comune de vanzari dar si contractele de "reprezentare exclusiva" incheiate intre un operator economic si distribuitorul produselor sale, daca acesta din urma este independent.
Deci, nici o companie autohtona nu-si va mai putea trece pe blazon sintagma " distribuitor exclusiv in Romania a produsului x".
Si un alt exemplu mai aprope de zona scandalurilor politice de actualitate: intarzierea contorizarii in sistemul de termoficare al Bucurestiului coroborata cu creditele acordate de stat consumatorilor (considerate de legislatia UE ajutor pentru furnizor) ar fi fost catalogat, pe piata comuna, un "abuz de pozitie dominanta" a Radet. Si iata cum, o controversa care a tinut prima pagina a ziarelor, ar fi fost rezolvata ca prin farmec, daca Romania era membru al UE, pentru ca Radet ar fi putu primi, daca nu se disciplina economic, o penalizare de 10% din cifra de afaceri.
O buna parte din legislatia europeana este dedicata conditiilor de acordare a ajutoarelor de stat. Importanta acordata acestui domeniu rezida si din amploarea reglemetarilor. In relatiile cu statele candidate legislatia este tratata in capitolul "Concurenta" dar este abordata si in alte dosare, respectiv Transporturi, Agricultura si Pescuit.
Reguli severe pentru ajutoarele de stat
Uniunea Europeana considera drept incompatibila cu piata comuna orice ajutor acordat de stat sau din resursele de stat - sub orice forma ar fi el - daca acesta ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei anumitor bunuri.
Ajutoarele de stat nu sunt cu totul interzise, dar ele trebuie sa treaca prin filtrul Comisiei Europene, daca cuantumul lor este semnificativ. In general sunt acceptate ajutoarele cu caracter social acordate individual si ajutoare in caz de dezastre. De asemenea sunt permise, in anumite limite, ajutoarele pentru zonele defavorizate, cu aceeasi conditie: sa nu distorsioneze piata.
Ultimul raport al Comisiei Europene recomanda Romaniei sa-si alinieze legislatia la aceste norme, insista pentru o transparenta totala in acordarea ajutoarelor de stat dar si pe definirea cadrului juridic privind monopolul si controlul anti-monopol.
"Se lucreaza la catalogul ajutoarelor de la stat. Romania, in mare parte, poate fi asimilata unei zone defavorizate drept urmare, speram ca UE sa ne permita in continuare sa acordam ajutoare de stat pentru diferite segmente din zonele defavorizate", a declarat pentru Ziarul Financiar negociatorul sef al Romaniei cu UE Vasile Puscas.
De altfel, Romania a notificat deja Bruxellesului ca "datorita dificultatilor cu care se confrunta economia romaneasca in tranzitia catre un sistem bazat pe libera concurenta, se impune acordarea de ajutoare de stat in sectoarele sensibile ale economiei si in regiunile defavorizate. (...) Este evident ca si dupa aderare nivelul de dezvoltare al Romaniei va fi sub media UE, si in consecinta intregul teritoriu al Romaniei va indeplini conditiile art.87 (3) din Tratatul de la Amsterdam (care mentioneaza cazurile in care se poate acorda autoare de la stat pentru zonele aflate in dificultate - n. red.)", sustin autoritatile de la Bucuresti in documentele transmise la Bruxelles. Numai ca, dupa aderare, orice ajutor acordat de stat, cat de cat mai insemnat, trebuie notificat Comisiei Europene. Oricine isi poate inchipui cam ce cantitate de dosare si de corespondenta va schimba Bucurestiul cu Bruxelles-ul.
Ministrul Puscas spune ca Romania trebuie sa convinga, in discutiile cu oficialii europeni, ca ajutoarele acordate zonelor in dificultate dar si unele facilitatile pentru investitorii strain se incadreaza in categoria celor acceptate, si nu a subventiilor care sunt interzise in UE.
"In astfel de cazuri, grupurile financiare serioase din Uniunea Europeana fac un lobby intens. Se vede de aici cat de importanta este adoptarea in Romania a legii lobby-ului pe baza careia, in mod transparent, sa fie sustinute interesele Romaniei", afirma Puscas.
jutoare de stat, in conditii interzise de UE
"E foarte clar ca aplicarea disciplinei fiscale compatibile cu acquis-ul comunitar in domeniul ajutoarelor de stat este foarte ramasa in urma. E suficient sa deschidem toate rapoartele Comisiei din ultimii ani. Noi continuam sa acordam ajutoare care in orice conditii ar fi interzise in Uniunea Eurpeana", spune analistul economic Dragos Negrescu.
Negrescu enumera aici subventiile implicite la export (veniturile din export sunt impozitate acum cu 12,5%, la jumatate fata de impozitul normal-n.red.), ajutoarele de operare inadmisibile, precum si reesalonarile sau scutirile de datorii.
"Spre exemplu, Guvernul a hotarat la sfarsitul anului trecut ca Siderurgica are voie sa plateasca doar 60% din consumul curent de electricitate. Acesta este un ajutor de operare inadmisibi conform legislatiei UE", explica Negrescu.
"Acordarea ajutoarelor de stat urmeaza o cu totul alta filosofie in Uniunea Europeana decat in Romania. Cate din ajutoarele de stat sunt notificate Consiliului Concurentei? Consiliul este de mult ori informat abia dupa ce se ia hotararea in cauza", mai spune Negrescu.
Conform unui raport al Comisiei Europene dat publicitatii la sfarsitul anului trecut, Romania este pe primul loc din punct de vedere al ponderii ajutoarelor de stat in produsul intern brut dintre toate tarile candidate.
Noi reguli si mai aspre, adaugate celor existente
Comisia Europeana se pregateste, insa, sa inaspreasca regulile prin care companiile aflate in dificultate financiara pot beneficia de subventii publice.
Desi nu se afirma raspicat, punerea in discutie a acestor aspecte este legata si de extinderea Uniunii Europene, viitorii noi membri fiind cunoscuti pentru traditia de subventionare a sectorului corporatist. Iar Romania nu face exceptie.
"Forurile europene - Comisia si Parlamentul European - sunt interesate in cresterea gradului de competitivitate a companiilor europene in contextul globalizarii concurentei si lucreaza acum la <Statutul companiilor europene>. Pentru ca acestea sa faca fata competitiei externe ele trebuie sa fie competitive, in primul rand pe piata unica", comenteaza Puscas.
Potrivit unor surse de la Bruxelles, guvernele celor 15 state UE acorda anual sectorului corporatist fonduri in valoare de peste 80 de miliarde de euro. Promisiunile de reducere a acestui tip de sprijin financiar au fost incalcate in mod repetat, lucru care a determinat interventia Comisiei.
Comisia ar putea interveni si pentru a limita sprijinul financiar prin care guvernele europene incearca sa impulsioneze investitiile straine. Or, sub acest aspect Romania este direct interesata de rezultatul discutiilor de la Bruxelles.
Nu se stie, deocamdata, daca optimismul autoritatilor de la Bucuresti, in ceea ce priveste continuarea acordarii ajutoarelor de stat pentru anumite sectoare sau acordarea unor facilitati pentru investitii va fi confirmat de negocierile viitoare. Dar evolutia lucrurilor, in cele zece tari care vor fi primite in UE in 2004, ar putea creiona o imagine aproximativa. Ungariei, de plida, care va intra in UE in 2004, are deja probleme cu Comisia Europeana pentru facilitatile ce le acorda investitorilor.
Participarea Romaniei la politicile comerciale ale UE va diminua veniturile sale obtinute din taxe vamal. In schimb, accesul produselor si serviciilor romanesti pe piata unica a Uniunii Europene nu va mai intampina bariere (altele decat cele legate de calitate si pret) iar interesele Romania vor putea fi promovate in negocierile comerciale internationale prin intermediul UE. De cealalta parte, si produsele europene vor patrunde fara restrictii pe piata romaneasca. Tocmai de aceea Uniunea insista ca tarile candidate sa fie pregatite pentru o competitie acerba cu mult inainte de aderarea lor efectiva.
Alternativa la subventiile de stat
"Indiferent cat de drastice vor fi noile reglementari ale Comisieie Europene privind conditiile de acordare a ajutoarelor de stat, acestea se vor aplica si in Romania, intocmai. Reglementarile sunt, insa, mai dure doar in privinta criteriilor pe care trebuie sa le indeplineasca cei care solicita ajutoare" afirma Cristina Butacu, purtator de cuvant al Consiliului Concurentei.
Alternativa la ajutorul de stat - spune ea - ar putea fi sprijinul de la Uniunea Europena. "Romania ar putea beneficia de ajutoare regionale de la UE pentru zone defavorizate, fiecare dintre cele opt zone de dezvoltare in care este impartita Romania avand un anumit grad de dezvoltare regionala. Trebuie insa respectate anumite criterii, si acestea sunt foarte drastice.", adauga purtatorul de cuvant al Consiliului Concurentei."
O piatra de incercare europeana pentru 40% din populatia Romaniei
Or, din acest punct de vedere, cel mai dificil dosar aflat inca in discutie este, de departe Agricultura. Intr-un sector subred, necompetitiv, cu putine sanse de a face fata concurentei pe piata UE, lucreaza 40% din populatia activa Romaniei. Agricultura Uniunii este subventionata anual la un nivel de aproximativ 45% (40 de miliarde de euro) prin intermediul Fondului European de Orientare si Garantare (FEOGA), una din componentele Planului Agricol Comun (PAC). Iar Romania nu va avea posibilitatea si, chiar daca ar avea-o, nu i se va permite sa pompeze in agricultura prea multi bani - dovada faptul ca subventiile pentru primele 10 state candidate la aderare vor atinge nivelul din actualele tari membre, abia in 2014.
"Armonizarea intereselor noastre cu cele ale altor state europene se va produce destul de greu, intr-un context in care se insista pe competitivitate. Noi avem de-a face cu produse care nu rezista concurentei europene, in conditiile in care trebuie sa ne adaptam la o politica agrara comuna, astfel ca negocierile vor fi foarte dificile", recunoaste negociatorul sef cu UE Vasile Puscas.
Tocmai de aceea, Romania cere o perioada de tranzitie (termen pana la care nu este obligata sa respecte legislatia UE) de cinci ani de la data integrarii, adica pana la 31 decembrie 2011, timp in care sa poata adopta masuri de salvgardare la importurile agricole din statele UE daca acestea ameninta sa produca perturbari pe pietele romanesti.
Este greu de prevazut, deocamdata, care va fi rezultatul negocierilor, dar ele vor fi destul de dure si, in orice caz, daca se accepta o astfel de cerere, produsele pentru care pot fi introduse taxe de salvgardare vor fi limitate iar masura nu va putea fi luata la cererea unui sef de ferma, ci dupa alte si alte negocieri la fel dificile cu partenerii europeni.
Experienta CEFTA demonstreaza acest lucru. In 2001, cand Romania a uzat de dreptul sau, ridicand bariere vamale in fata produselor de carne din Ungaria, Budapesta a transformat acest caz intr-un scandal international. Or, dupa 2004, unii dintre actualii membri CEFTA, (Acordul Central-European de Liber Schimb) vor fi deja in UE. Ce se va intampla dupa aceasta data?
Ungaria, de pilda, are posibilitati mult mai mari de finantare a agriculturii drept urmare produsele sale agricole sunt mult mai competitive fata de cele romanesti. Ministrul Agriculturii Ilie Sarbu nu pare nelinistit.
"Le-am spus de mai multe ori ca nu ne permitem sa ne transformam intr-o piata de desfacere pentru produsele agricole unguresti. Daca vor spori subventiile pentru agricultura vom introduce taxe de salvgardare. Cu cat cresc subventiile cu atat va creste taxa. Este un argument bun in fata UE", a declarat pentru Ziarul Financiar ministrul Agriculturii.
Or, tocmai pentru a preintampina astfel de "argumente" dar si un dezechilibru major Uniunea acorda Romaniei in jur de 150 de milioane de euro anual, prin programul SAPARD, pentru restructurarea agriculturii.
Nu ne vom putea integra doar cu grau si porumb
Dupa integrare, programul SAPARD va disparea dar Romania ar urma sa beneficieze de subventii prin intermediul Planul Agricol Comun (PAC). In ultimul an, insa, modul de finantare a agriculturii europene a declansat o dezbatere aprinsa in sanul membrilor Uniunii. PAC are doua componente principale: primul se refera la subventia directa acordata agricultorilor, cea de-a doua la dezvoltarea rurala. Intentia Comisiei Europene este sa reduca treptat subventia directa, sa puna accentul pe calitate, si nu pe cantitate, si sa acorde sume mai mari pentru dezvoltarea rurala si protectia mediului. Masura ar urma sa devina aplicabila incepand cu exercitiul financiar 2007, adica in primul an al integrarii Romaniei in UE, cand o feliuta din tortul subventiei europene ar urma sa cada in farfuria agriculturii romanesti.
Schimbarea modului de finantare a PAC ar putea da o lovitura neasteptata agriculturii romanesti dar, pe de alta s-ar putea transforma intr-un avantaj.
"Accentul pus pe competitivitate ne avantajeaza, pe termen scurt. Dar masura s-ar putea transforma intr-un avantaj, pe termen lung, tinand seama de faptul ca o mare parte dintre sume merg spre dezvoltarea rurala, iar Romania are zona rurale intinse". afirma Vasile Puscas.
Pana a se stabili, in linii mari, ce si cat va primi Romania in contul subventiilor va mai trece cel putin un an.
Finantarea din partea UE, prin intermediul PAC, va tine seama de realitatea din teren: suprafata cultivata, tipul de culturi, numarul de capete de animale si altele. Rezultatul recensamantului agricol, aflat in plina desfasurare, va fi esential pentru cuantumul subventiilor dar si pentru nivelul cotelor de productie - adica suprafetele maxime ale anumitor tipuri de culturi sau de capete de animale ce vor putea fi cultivate respectiv crescute.
"Nu ne vom putea integra doar cu grau si porumb" afirma ministrul Sarbu insistand ca agricultorii sa-si diversifice productia, pentru ca fiecare produs este incadrat la o anumita cota de subventie.
Negocierile nu vor fi simple. Daca, de exemplu, ministrul de externe ceh Cyril Svoboda si-a castigat porecla de "comerciant de vite"; asta s-a intamplat pentru modul in care a negociat subventiile Cehiei, castigand pentru tara sa subventii sporite fata de cele propuse de Comisia Europeana.
Nu numai competitia acerba pe piata agricola comuna va da mari dureri de cap fermierilor romani ci si alinierea la normele europeane extrem de dure, in privinta cresterii animalelor dar mai ales a comercializarii produselor animaliere.
Fiecare animal in parte va trebui sa aiba o "carte de identitate" in care vor fi trecute, de plida, bolile de care a suferit, ce a mancat intr-o vreme anume, cine ii sunt parintii si chiar semnele particulare. Autoritatile vor fi obligate sa instituie un sistem computerizat de inregistrare si centralizare a acestor date care va fi conectat la sistememe similare europene.
De asemenea, producatorii romani nu vor mai putea, din ratiuni de calitate a carnii, sa vaccineze efectivele de porci impotriva pestei porcine clasice - o practica curenta in Romania, pentru eliminarea careia Bucurestiul cere o perioada de tranzitie de trei ani.
Modernizarea si retehnologizarea unitatilor de crestere a animalelor, de taiere si procesare a carnii, a unitatilor de procesare a laptelui - reglementate strict in Uniunea Europeana - vor costa enorm mare parte din efortul financiar trebuind sa fie suportat de proprietar.
Regulamentul UE, privind eliminarea din culturi a viilor de hibrizi va deveni, dupa integrare, lege a Romaniei pentru aplicarea careia se cere o perioada de tranzitie de opt ani.
Iata cum, pe un singur segment, reglementari care tin strict de adoptarea aquis-ului vor modifica radical modul de functionare a pietei si implicit a economiei.
Cum se face ca primele 10 tari candidate la aderare au reusit sa fie invitate in UE in 2004 iar Romania - cunoscuta odata ca tara bogata si "Granarul Europei" - nu?, se intreba recent Financial Times. Cele zece au indeplinit unul dintre criteriile de aderare, si anume cel mai important: au o economie de piata functionala, conchidea cotidianul facand o rediografie a economiilor tarilor candidate. Romania spera sa obtina acest statul in viitorul raport al Comisiei Europene. Provocarile nu sunt putine, mai ales ca intr-o tara de dimensiuni relativ mari reformele sunt mai greu de aplicat si necesita costuri mai mari.
Restructurarea economica, cu tot ce inseamna ea, va avea insa drept efect o scadere a entuziasmului popular pentru integrarea in UE dar nu aceasta trebuie sa fie grija cea mare.
"As prefera sa vad acest entuziasm scazand cu cateva procente dar sa vad crescand numarul celor care stiu ceea ce presupune integrarea europeana" afirma, la preluarea presedintiei daneze a UE, seful delegatiei Comisiei Europene in Romania Johnatan Scheele.
Pentru ca, daca sustinerea romanilor pentru integrarea UE este de peste 70% procentul celor care nu stiu ce presupune integrarea, cu avantajele si cu greutatile ei se situeaza cam la acelasi nivel.
Schimbare la fata
"Politica in domeniul Concurentei si a ajutoarelor de stat" este doar unul dintre dosarele "grele" care va schimba fundamental mecanismele de functionare a pietei in Romania.
Romania a deschis, la sfarsitul anului trecut, toate cele 30 de capitole de negociere cu Uniunea Europeana. Din totalul capitolelor au fost inchise provizoriu 16. In timpul presedintiei grecesti a Uniunii, care a debutat la 1 ianuarie, administratia de la Bucuresti se asteapta sa inchida alte 5-8 capitole pentru ca in viitoarele presedintii semestriale, cea a Italiei sI Irlandei sa inchida toate dosarele astfel incat, in 2004, sa semneze tratatul de aderare. Acesta va fi supus, apoi, ratificarii in parlamentele celor 25 de membri ai Uniunii Europene. Finalizarea negocierilor de aderare (aproximativ 90.000 de pagini de reglementari comunitare ce trebuie adoptate in dreptul intern) este doar una dintre conditiile impuse candidatilor pentru admiterea in UE.
Trei sunt criteriile de aderare stabilite, in urma cu 10 ani, la Consiliul European de la Copenhaga.
Primul dintre acestea este cel politic: institutii care sa garanteze democratia, respectarea legilor, a drepturilor omului si ale minorotatilor.
Al doilea este cel economic: existenta unei "economii de piata functionale" capabila sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei in interorul UE.
In sfarsit, ultimul criteriu priveste adoptarea aquis-ului (legislatia europeana) care sa consfinteasca faptul ca respectiva tara subscrie obiectivelor uniunii politice, economice si monetare.
Reamintim: Romania este singura tara calificata pentru aderare care nu indeplineste criteriul economic - deci nu poate face fata concurentei pe piata UE - fapt consemat de ultimul raport de tara dar publicitatii de Comisia Europeana, in noiembrie trecut.
Or, chiar ierarhizarea criteriilor de aderare, asa cum a fost ea facuta de Consiliu, in 1993, arata ca existenta unei "economii de piata functionale" este, mai importanta decat adoptarea in dreptul intern a legislatiei comunitare - zona pe care par a fi concentrate, in ultimul timp, toate eforturile administratiei de la Bucuresti. Primele 10 state admise in UE au indeplinit criteriul economic cu mult inainte de a-l rezolva pe cel al aquis-ului.
Drept pentru care, comisatul pentru extindere Gunter Verheugen, avertiza, nu de mult, ca Romania trebuie sa se axeze, in primul rand, pe criteriul economic si sa nu se grabeasca cu inchiderea capitolelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
