La doi ani de la intrarea in vigoare, Codul muncii, actul normativ de baza in relatiile de munca, este pe cale sa sufere modificari substantiale, cu efecte directe asupra mediului de afaceri.
Ministerul Muncii a lansat in dezbatere publica un proiect de modificare a actului normativ care raspunde solicitarilor pe care oamenii de afaceri le-au facut de-a lungul timpului.
Codul muncii este considerat de reprezentantii mediului de afaceri a fi un cadou pe care fosta guvernare l-a facut sindicatelor pentru a mentine pacea sociala.
Si asta pentru ca acorda prea multe drepturi fortei de munca si insuficiente drepturi patronatului care nu a reusit sa aiba o voce suficient de puternica pentru a schimba ceva.
Oamenii de afaceri spun ca prin introducerea unor restrictii excesive in relatiile de munca si prin obligatiile impuse angajatorului s-au creeat rigiditati pe piata muncii, reducandu-se astfel eficienta economica. Multe dintre prevederile Codului sunt caracterizate ca daunatoare pentru evolutia fireasca pe piata a companiilor. Iar acest lucru nu a fost sustinut numai de oamenii de afaceri romani, ci si de investitorii straini, precum si de organisme internationale precum Banca Mondiala sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Dar, lucrurile sunt pe cale sa se schimbe, iar balanta obligatiilor in relatiile de munca sa fie reechilibrata prin eliminarea unor prevederi sau introducerea altora noi.
"In general suntem foarte multumiti de modificarile propuse de Ministerul Muncii pe care le vom discuta si cu sindicatele. Sper in intelepciunea sindicala pentru ca acum nu este momentul sa apara alte probleme pe langa cele pe care le au deja firmele", a declarat Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, organizatie membra a Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER), care reuneste 130 de asociatii profesionale cu profil economic. Ea a adaugat ca ADER a studiat modificarile propuse de catre Ministerul Muncii si a formulat la randul sau o serie de propuneri.
"De exemplu, solicitam eliminarea prevederilor referitoare la securitatea muncii care reglementeaza ce trebuie sa faca medicul de medicina muncii. Consideram ca acest Cod al muncii trebuie sa creeze un cadrul legislativ general, detaliile urmand sa fie reglemetate prin legi speciale", a mai spus Grapini.
Principalele nemultumiri ale patronilor, pe care autoritatile incearca acum sa le elimine, vizeaza limitarea saptamanii de lucru la 48 de ore, precum si prevederile referitoare la angajarea si concedierea salariatilor. La acestea se adauga obligativitatea consultarii sindicatelor sau a reprezentantilor salariatilor in luarea deciziilor, prezentarea periodica a rezultatelor financiare ale companiei angajatilor, cat si obligativitatea patronului de a-i gasi un loc de munca angajatului pe care il concediaza.
Cu toate acestea, mai exista o prevedere cu care patronii nu sunt de acord, dar care ramane si in forma propusa de Ministerul Muncii: fondul de garantare a pentru plata creantelor salariale in caz de faliment care ar fi trebuit sa fie constituit de angajatori printr-o contributie cu un procent din fondul total de salarii brut, procent care nu a fost niciodata stabilit.
Modificarile propuse de Ministerul Muncii mentin ideea infiintarii acestui fond, dar "constituirea si utilizarea fondului pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala".
Cum va arata noua varianta a Codului muncii, ramane de vazut. Pentru ca urmeaza negocieri intre cei trei parteneri de dialog (guvern, patronate, sindicate), iar sindicatele nu sunt foarte fericite cu noile modificari. Reprezentantii catorva conferedatii sindicale au apreciat decizia de modificare a actului normativ drept o "initiativa brutala", de natura sa afecteze echilibrul fortei de munca si au anuntat deja ca sunt hotarati sa apeleze la toate formele de lupta sindicala pentru apararea drepturilor lucratorilor.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
