Extinderea Aliantei va amplifica problemele organizatiei, prezice sec cotidianul american The Wall Street Journal. Europa va avea numai de pierdut daca permite Americii sa transforme NATO intr-o unealta aflata in mana sa, subliniaza cotidianul The Guardian. Visati mai putin, dar cheltuiti mai mult pentru aparare, altfel NATO isi va pierde relevanta, scrie prestigioasul The Times, lucru subliniat si de Financial Times. Cateva modificari nu sunt de ajuns pentru a salva Alianta, considera International Herald Tribune, care apreciaza ca principala problema rezida in divergenta de opinii dintre Europa si SUA.
Schimbarile care vor fi stabilite la summitul de la Praga determina si costuri grele pentru batrana Alianta care a implinit 53 de ani, sustine Wall Street Journal. Granitele NATO se vor intande pana in estul si sudul Europei, dar capacitatea aliantei de lupta un razboi modern nu va creste proportional cu teritoriul. Adaugand sapte noi membri la cei 19 deja existenti NATO va deveni o institutie mai intinsa, dar se vor complica problemele militare ale organizatiei, chiar daca aceasta va incerca sa se adapteze noilor amenintari teroriste.
Aliatii aduc cu ei probleme
Viitoarele membre NATO - Romania, Bulgaria, tarile baltice, Slovenia si Slovacia nu si-au terminat reformele politice, economice si militare. Ele nu aduc nici o valoare militara noii aliante, cel putin in faza initiala, aderarea la NATO oferindu-le doar un vot de incredere in privinta viitorului lor politic, scrie The Wall Street Journal. Aceste state sunt situate in zone extrem de tumultuoase din punct de vedere istoric, iar la mai bine de 10 ani dupa prabusirea Uniunii Sovietice trec in continuare prin situatii dificile in procesul de tranzitie.Aderarea Romaniei si Bulgariei, ambele pozitionate pe malul Marii Negre, are o importanta strategica pentru Statele Unite in campania sa anti-terorista si intr-o eventuala campanie contra Irakului. Ambele state au oferit sprijin logistic si militar americanilor in campania lansata dupa 11 septembrie, iar oficialii spera ca acest sprijin va ramane neschimbat, mai ales in cazul unui conflict in Irak. tarile din Europa de Est sunt mult mai apropiate de Statele Unite fata de aliatii sai traditionali, spune The Wall Street Journal.
Extinderea spre Est ii va aduce Washingtonului un cor de voci favorabile in ciuda dificultatilor existente. Desi este neclara pozitia pe care alianta o va adopta asupra problemei Irakului, viitoarele membre NATO vor lansa un apel comun pentru adoptarea unei pozitii mai dure fata de Saddam Hussein. "Toate statele candidate vor vota instinctiv in favoarea Statelor Unite", a explicat Bruce Jackson.
Extinderea erodeaza Alianta
Problemele care trebuie infruntate sunt numeroase. "Eu trag un semnal de alarma: trebuie sa gandim bine ceea ce facem", a declarat senatorul John Warner, care va conduce Comisia pentru Servicii Armate a Congresului american incepand din 2003. Warner se teme ca extinderea va afecta "cea mai mare alianta militara din istorie", putand eroda capacitatea ei de a lua decizii ferme si rapide.
Transformarea geografica a aliantei nu va rezolva problemele interne ale Aliantei. Europa nu cheltuieste destul pentru aparare si nu reuseste sa devina acel aliat atat de necesar pentru SUA in perspectiva campaniilor lungi si pe care le vor duce in lupta contra terorismului. Europenii vor incerca timid sa rezolve cateva din problemele lor militare. Aliatii vor decide la Praga mai multe cheltuieli strategice in domenii cum ar fi mijloacele de transport ale trupelor, munitii de mare precizie sau apararea impotriva armelor de distrugere in masa. Insa acest tip de planuri au esuat de fiecare data pana acum, unele dintre tarile membre pur si simplu refuzand sa isi indeplineasca angajamentele.
Solutii posibile
Casa Alba trebuie sa echilibreze opiniile pro si contra unei NATO "mari", spune Wall Street Journal, pentru ca a insistat in favoarea acestei "extinderi robuste". Presedintele Bush va trebui sa traseze principalele puncte de dezbatere in doua discursuri fulminante pe care le va tine saptamana aceasta, spune cotidianul, unul la Praga si altul la Bucuresti. (...)
La summitul de la Praga, liderii tarilor aliate vor confirma probabil formarea unei forte de reactie rapida a NATO, prin combinarea fortelor speciale, care va avea ca scop combaterea terorismului in orice zona a lumii. Ramane neclar insa cand va fi operationala aceasta forta .
The Times: Cheltuiti mai mult, visati mai putin
Cotidianul britanic The Times spune ca Europa trebuie sa cheltuiasca mai mult in domeniul apararii pentru a da o sansa noii Aliante. Daca Financial Times spunea ca NATO "isi pierde relevanta politica", The Times este de parere ca dupa extindere Alianta va fi "handicapata" din punct de vedere militar. "Primirea noilor membri este intampinata cu raceala si indiferenta", sublinia Financial Times, iar The Times adauga ca tarile aliate si cele candidate trebuie sa inteleaga ca NATO inseamna si probleme, nu numai binefaceri.
Probleme vechi si noi
Aliatii trebuie sa invete sa coopereze efectiv, lucru ce va deveni vital in viitorul apropiat. Recentul conflict dintre Washington si Berlin privind campania din Irak nu este de loc incurajant pentru viitorul aliantei. Nici discutiile contradictorii asupra planului de formare a fortei de reactie rapida a UE. Turcia, care se vede respinsa repetat in tentativa sa de adera la UE, ameninta ca va bloca accesul fortei europene la capacitatile miltiare pe care le detine ca membru NATO, spune Times. In timp ce problema ramane in suspensie, americanii au venit cu un alt plan, privind formarea unei forte rapide a NATO, ce va numara 21.000 de oameni. Pana la urma, ar fi loc pentru ambele forte ( UE si NATO), spune Times, dar aliatii trebuie sa priceapa cea mai importanta lectie desprinsa din aceste discutii - trebuie sa cheltuiasca mai mult pentru aparare, scrie cotidianul. Aliatii europeni trebuie sa contribuie la planurile americane de construire a unui scut anti-racheta, spune cotidianul britanic. Inainte sa se extinda mai mult, NATO trebuie sa invete sa fie eficient, conchide The Times.
Handicap militar
Oferind calitatea de membru mai multor tari care au capacitati militare perimate, exemplul cel mai bun fiind avioanele sovietice Mig-21, Alianta va fi "handicapata" din punct de vedere militar, scrie The Times. Scopul extinderii ramane unul politic, legat totusi si de securitate: Washingtonul spera sa includa tarile fostului bloc comunist intr-o Europa post-razboiul rece, democratica si stabila. Acest lucru a pus organizatia in fata unui obiectiv extrem de dificil, respectiv transformarea dintr-un organism static, de aparare, intr-o masinarie de razboi capabila sa faca fata provocarilor lumii de dupa 11 septembrie, spune Times.
Responsabilii NATO au pus la punct planuri de reducere a birocratiei din structurile Aliantei, schimbare structurii vizand inmultirea comandamentelor regionale si punerea la punct a unei structuri de comanda mai flexibila. Statele Unite vor prelua comanda strategica a Aliantei, unificand comandamentele din SUA cu cele din Europa occidentala, spune Times. NATO isi va extinde de asemenea zona de actiune dincolo de traditionalul teatru de operatiuni euro-atlantic, concentrandu-se asupra terorismului mondial si a statelor-problema care detin arme de distrugere in masa. Dar functionarea noului NATO depinde de rezolvarea problemelor vechi.
The Guardian: SUA castiga, Europa pierde serios
Relevand inca o data scepticismul european in priivinta viitorului Aliantei, cotidianul britanic The Guardian scrie ca NATO nu poate fi "soldatul universal". Nu exista nici o indoiala ca NATO va suferi o transformare la summitul de la Praga, iar campania anti-terorista ii va conferi legitimitatea de care ducea lipsa dupa incheierea razboiului rece. Dar este clar de ce vrea Bush reformarea NATO, spune cotidianul britanic. Pentru ca, marsaluind sub steagul Pentagonului, aliatii europeni sa indeplineasca obiectivele Washingtonului, scrie The Guardian. Intarind autoritatea americana asupra structurilor militare se va evita opozitia din interior observata de exemplu in conflictul din Kosovo. Obligand Europa sa cheltuie mai mult, de fapt americanii o vor forta sa cumpere mai mult de la ei. Adoptand noi membri favorabili Washingtonului va face imposibila orice acuzatie de unilateralism la adresa SUA, subliniaza cotidianul britanic.
Dezavantajele Europei sunt serioase. Aprobarea extinderii si a transformarii NATO va fi perceputa la nivel global ca o unda verde acordata politicii agresive a lui Bush, incluzand tehnici de amenintare cu razboiul, ca in cazul Irakului, si o escaladare a interventionismului si a asasinatelor de la distanta, cum s-a intamplat in Yemen, spune Guardian. Acest tip de politica va intra rapid in conflict cu principiile ONU, in conflict cu interesele de securitate ale Europei si cu prioritatile regionale, respectiv misiunile de pace din Balcani.
Problema de baza care ramane nerezolvata este nevoia Europei reunite de a avea propria forta militara, coordonata poate cu SUA, dar independenta in decizii. NATO, prin natura sa, nu poate ajuta la rezolvarea acestei pobleme.
IHT: Transformare sau declin
Masurile ce urmeaza a fi luate la Praga marcheaza o schimbare radicala a compozitiei si structurii NATO. Dar, in lipsa unei transformari mai profunde, aceasta reforma nu va face decat sa accentueze declinul credibilitatii pe care institutia o are la nivel mondial, scrie International Herald Tribune.
Europenii au ramas cu mult in urma Statelor Unite in privinta capacitatilor militare. Cu exceptia Marii Britanii si, mai nou, Frantei, cheltuielile de aparare in Europa sunt in scadere. In acelasi timp, americanii - care au deja un buget dublu fata de toti aliatii la un loc- maresc cheltuielile militare. Fortele armate americane sunt formate din profesionisti in timp ce in Europa sunt state care mai practica inca serviciul militar obligatoriu. Rezultatul? Americanii spun ca pe viitor, misiunile comune vor deveni imposibile. Deci, Alianta va deveni irelevanta pentru Washington, spune International Herald Tribune.
Desi cheltuielile pot ramane la nivelul actual, situatia militara se poate imbunatati prin cateva masuri simple. Fondurile pentru aviatia expirata trebuie taiate, iar specializarea unitatilor trebuie sa imlocuiasca sistemul actual de recrutare.
Cel mai mare pericol pentru NATO rezida in dezacordurile dintre cele doua parti ale Aliantei - Europa si SUA. Acesta este alimentat de viziunile diferite asupra amenintarilor ce planeaza asupra lumii actuale. Pentru americani 11 septembrie a marcat o schimbare fundamentala a opiniilor. Iar europenii, chiar daca au fost socati si au simtit o simpatie puternica pe moment, au fost mult mai putin afectati de acest tragic eveniment.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
