• Leu / EUR4.9437
  • Leu / GBP5.5513
  • Leu / USD5.1379
Analiză

Numărul total de bugetari este ţinut la secret în Ministerul Finanţelor şi furnizat doar la cerere

Numărul total de bugetari este ţinut la secret în Ministerul Finanţelor şi furnizat doar la cerere

Autor: Iulian Anghel

25.10.2010, 23:30 269

Cel mai important indicator din ultimii doi ani la care, îndeclaraţiile oficiale, se raportează toată lumea, Fondul MonetarInternaţional (FMI), Guvernul, autorităţile publice - este vorba denumărul de bugetari - este în România "secret de stat". Acestindicator, spre deosebire de rata şomajului, care este publicatălunar de Ministerul Muncii, rata dobânzii de referinţă, publicatălunar de BNR, sau salariul mediu din economie, publicat lunar deInstitutul Naţional de Statistică, nu apare în niciun documentoficial al vreunei instituţii de stat din România. Datele privindnumărul de bugetari au fost livrate presei exclusiv la cerereainstituţiilor media, între care şi Ziarul Financiar, de cătreMinisterul de Finanţe. Însă Ministerul Finanţelor nu livreazăaceste date în mod programat, ci numai la solicitare, ceea ce,chiar dacă numărul de bugetari anunţat de Finanţe este real, faceca indicatorul cel mai important din România, în acest moment, sănu poată fi urmărit de către oricine este interesat.

În urmă cu câteva luni, Ministerul Finanţelor a susţinut, într-oconferinţă de presă extraordinară, că numărul salariaţilor dinsectorul bugetar a scăzut cu peste 36.000 de la sfârşitul anului2008 până în luna februarie a acestui an şi asta după ce ZiarulFinanciar a scris că, în administraţia publică, numărul angajaţilora crescut în ultimul an. Calculul ZF a fost făcut pe baza datelorfurnizate de Institutul Naţional de Statistică. Ce au explicatşeful Statisticii şi Ministerul de Finanţe? Că cele două instituţiiau o modalitate de calcul diferită, drept urmare nu suntcompatibile, dar că datele Finanţelor ar fi mai "complete". Dar câtde complete sunt aceste date, de vreme ce Ministerul de Finanţespune că, atunci când calculează numărul bugetarilor, nu-isocoteşte şi pe angajaţii companiilor de stat, măcar într-o anexăseparată? Sigur, salariile acestora sunt, teoretic, autofinanţate,dar, până la urmă, bugetul este cel care acoperă eventualele găuriîn companiile de stat. Astfel, în aprilie, cei 1,36 mil. bugetaricalculaţi de Finanţe nu-i cuprindea şi pe cei angajaţi încompaniile de stat.

Guvernuls-a angajat, în negocierile cu FMI, să ajusteze numărul de bugetaricu aproape 80.000 până la finele anului, iar fondul de salarii albugetarilor a fost redus, în 2011, la 39 mld. lei, cu câtevamiliarde mai puţin decât în anii trecuţi.

În aceste zile, în dispută este legea salarizării unitare.Dincolo de toată disputa Guvern-sindicate-patronate privindstabilirea salariului minim pe economie, rămâne realitatea că, aşacum s-a convenit cu FMI, anvelopa salarială nu poate depăşi 39 mld.lei. FMI nu acceptă, deocamdată, majorarea deficitului convenit de4,4% pentru 2011. La câţi bugetari împarte Guvernul cei 39 mld.lei? Şi cum îşi face Guvernul calculele?

Periodic, oficialii au spus că au redus personalul bugetar cuatât şi atât. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, acum zecezile, într-o emisiune la Pro TV, că, până în prezent, numărulbugetarilor a fost redus cu 27.000 de salariaţi: "Până la 70.000(de bugetari, numărul disponibilizărilor convenite cu FMI - n.n.)mai este. Asta era situaţia în luna august, să vedem cum evolueazăîn următoarele luni. Sper ca Guvernul să menţină viteza de reducerea personalului."

Ce temei are evaluarea preşedintelui, de vreme ce nu existănicio statistică oficială, asumată cu antetul unei instituţii, înacest sens?

În Buletinul statistic lunar, INS publică date despre numărul deangajaţi în administraţia publică şi apărare (dar fără cei dinArmată), în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Însă nu aredate despre angajaţii din armată şi nici din serviciile speciale.Mai mult, Statistica publică, la învăţământ sau sănătate, deexemplu, date despre întreg sistemul care îl cuprinde şi pe celprivat.

Ce date foloseşte Guvernul când vorbeşte despre ajustăriîn rândul personalului?

Fostul ministru al muncii, Mihai Şeitan, spune că Guvernulfoloseşte datele oferite de Ministerul de Finanţe.

"Guvernul lucrează cu cei de la Finanţe, pentru că ei facefectiv plăţile salariale şi acolo se vede clar câţi bani merg sprebuget pentru salarii. Companiile de stat nu sunt incluse încalculele Finanţelor, pentru că, chiar dacă statul este acţionar,ele se autofinanţează. Şi în companiile de stat se vorbeşte desprerestructurări, dar aceasta este de competenţa MinisteruluiEconomiei", spune Mihai Şeitan.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a ridicat estimărileprivind deficitul României după metodologia ESA 95 pentru anii 2008şi 2009 cu 0,3 puncte procentuale, la 5,7%, respectiv 8,6% din PIB,deoarece a reclasificat unele companii de stat ca aparţinând debugetul statului.

Anterior, statisticienii Comisiei estimau deficitul României la5,4%, respectiv 8,3% din PIB după metodologia ESA 95.

Reclasificările amintite au condus la modificarea cheltuielilorbugetare de la 37,6% la 38,2% din PIB pentru 2008, respectiv de la40,4% la 41% din PIB pentru anul trecut, după cum reiese dinraportările Eurostat. Iată că CE ia în calcul situaţia companiilorde stat care grevează bugetul, dar Finanţele nu au date despresalariaţii companiilor de stat.

Şeitan mai spune că discuţia despre noua lege a salarizării nuar avea legătură cu numărul de bugetari. Nu ar avea, în mod normal.Dar are, de vreme ce o sumă de 39 mld. lei trebuie împărţită laatâţia sau atâţia bugetari.

Vergil Voineagu, şeful Statisticii, spune că, de câte oriGuvernul cere date instituţiei sale, ele sunt oferite, în vreme ceSilvia Pisică, directorul Direcţiei pieţei muncii din cadrul INS,explică: "Noi publicăm ce avem. Nu avem cum să identificăm totalulnumărului bugetarilor, pentru acest lucru îţi trebuie unnomenclator, o clasificare. Ministerul Finanţelor are acesteinstrumente. Este adevărat că numărul bugetarilor a ajuns să fie unindice foarte important, dar Finanţele au toate aceste date şi elar trebui să le ofere public".

Date publice puţine şi irelevante

Estenormal ca despre un indicator devenit atât de important să existedate publice atât de puţine şi, drept urmare, irelevante?

Când a explicat diferenţa dintre calculul făcut de Statistică şicel făcut de Finanţe, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor,Gheorghe Gherghina, a arătat că Ministerul Finanţelor realizeazălunar monitorizarea întregului sector bugetar în baza uneiordonanţe, 48/2005, prin care s-au reglementat măsuri privindnumărul de posturi şi cheltuieli de personal în sectorul bugetarconform unui regulament al Comisiei Europene.

"În fiecare lună, toate instituţiile publice ne raportează date,indiferent de modul de finanţare. Avem pe fiecare instituţie, înparte, raportări efective de număr de posturi ocupate în ultima zia fiecărei luni de raportare. Noi verificăm cifrele respective.Lucrurile nu scapă de sub control. Vedem dacă există probleme întreraportările unui ordonator şi cheltuielile efective. Noi raportămlunar la Comisia Europeană şi FMI şi arătăm structura şi evoluţiacheltuielilor."

Potrivit lui Gherghina, raportările instituţiilor cuprind atâtnumărul de personal, cât şi veniturile plătite acestora, ceea cepermite verificarea cu sumele trase din Trezorerie.

Gherghina spune că numărul de posturi în sectorul bugetar peraportările Finanţelor este mult mai mare comparativ cu dateleINS.

Şi atunci, dacă datele Finanţelor sunt mai complete decât celeale INS, de ce Ministerul de Finanţe nu le fac publice periodic?Toată lumea foloseşte datele Statisticii care, la acest capitol,sunt incomplete ("Când raportăm date despre salariaţii dinadministraţie şi apărare noi arătăm că acolo nu sunt inclusecadrele din armată pentru că nu avem date despre aceste aspecte",arată Silvia Pisică) pentru că nimeni nu le are pe cele aleFinanţelor. Este normal acest lucru? Gherghina nu a lămurit atunciacest aspect, iar ieri reprezentanţii Finanţelor nu au putut ficontactaţi.

Analistul economic, Aurelian Dochia, afirmă că nu este normal caaceste date să fie ţinute în sertare.

"Sunt organizaţii nonguvernamentale care au dat în judecatăinstituţii ale statului pentru această secretomanie, cu atât maimult cu cât astfel de date sunt de interes public şi intră subincidenţa legii. (Este adevărat că Finanţele dau aceste date lacerere - n.n.) Dacă aceste date ar fi oferite prompt, Guvernulşi-ar putea face din presă un aliat, în sensul că, având la timptoţi aceşti indicatori, media ar putea explica populaţiei de ce seiau asemenea măsuri. Este mare păcat, dar avem de-a face, până laurmă, cu această secretomanie moştenită din anii trecuţi. Pe dealtă parte, s-ar putea să existe şi interese departamentale pentrucă ar putea apărea diverse contradicţii: raportăm că am dat afarăde nu ştiu unde şi de fapt nu am dat. Cred că există şi o asemeneamotivaţie", crede Dochia.

Există vreo soluţie ce poate fi întrezărită? Analistul crede căo campanie media ar fi foarte utilă, ar fi una dintre puţinelemetode de a sensibiliza Guvernul: "Acum există o mare inerţie, darşi dezinteres, ca să nu spun delăsare".

Institutul de Statistică publică lunar numărul de angajaţi înadministraţia publică, învăţământ şi sănătate, dar fără numărul deangajaţi din Ministerul de Interne, MApN şi Serviciile Secrete

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9437
Diferență: 0,0202
Ieri: 4.9427
Azi: 5.1379
Diferență: 0,4772
Ieri: 5.1135
Azi: 5.5513
Diferență: 1,3177
Ieri: 5.4791
Azi: 5.1954
Diferență: 0,3457
Ieri: 5.1775