Analiză

Oamenii din business cred acum că economia îşi va reveni în 2011. Ce s-a schimbat? Cum comentaţi?

Oamenii din business cred acum că economia îşi va reveni în 2011. Ce s-a schimbat? Cum comentaţi?

Autor: Andreea Mioara Neferu

06.01.2011, 23:55 94

La şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert, unde sunt invitaţilunar oameni din business pentru a surprinde cele mai fierbinţisubiecte din economie, au participat ieri Mircea Oancea,preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de PensiiPrivate (CSSPP), Mihaela Mitroi, partener PricewaterhouseCoopers,Adrian Mitiriţă, director financiar şi IT Actavis România, GheorgheRăcaru, director de strategie şi dezvoltare Blue Air, MihneaŞerbănescu, general manager şi proprietar al DTZ Echinox şi RăzvanPaşol, preşedinte şi director general Intercapital Invest.

Cei şase au fost de acord că 2010 a fost un an în care s-aobservat din ce în ce mai puternic dorinţa de schimbare, atât lanivel public, cât şi privat. Mai mult, România continuă să fie opiaţă atractivă pentru investitorii străini, în ciuda problemeloreconomice din ultimii doi ani.

În primul rând, "pentru că ne vindem ieftin", potrivit luiŞerbănescu, şi în al doilea rând pentru că există perspective delistare pentru o serie de companii.

Listarea Fondului Proprietatea, programată pentru 25 ianuarie,ar putea avea un impact pozitiv asupra evoluţiei economice, încondiţiile în care va readuce România în atenţia investitorilorstrăini.

De asemenea, există perspective că statul va demara listareapachetelor de acţiuni pe care le deţine în cadrul Petrom, Transgaz,Transelectrica sau Romgaz.

Şi creşterea exporturilor a fost un semnal că economia va revenipe un trend ascendent în 2011. "În primul rând, am început săexportăm produse cu valoare adăugată. Avem noroc şi cu Dacia,sperăm ca şi demararea producţiei Ford să fie un stimulent", aexplicat Răcaru de la Blue Air.

Dacă la nivel fiscal, 2010 a reprezentat un an "fierbinte", încondiţiile în care măsuri precum creşterea TVA de la 19 la 24% aubulversat atât mediul de afaceri, cât şi populaţia, pentru 2011consultanţii din audit şi fiscalitate nu mai văd modificăriimportante în acest sector. "Statul însă ar trebui să realizezenişte ajustări, chiar dacă acest lucru ar însemna reducereaveniturilor la buget", a arătat Mitroi.

Reducerea TVA pentru produsele agroalimentare ar putea fi unadintre ajustările la care statul ar trebui să apeleze, încondiţiile în care acest demers ar putea reduce economia neagră."Aşa se întâmplă în toată Uniunea Europeană. În fapt, nu va însemnao reducere a veniturilor fiscale", a declarat Mitroi.

De altfel, politica fiscală şi monetară, în general, are oinfluenţă destul de mare şi asupra bursei. "Atât timp cât dobândaBNR e ridicată, şi investiţiile pe bursă vor fi reduse", considerăOancea de la CSSPP.

După un an 2010 destul de prost pentru bursa românească, în carelichiditatea, dar şi volatilitatea au fost reduse, Răzvan Paşol,preşedintele şi directorul general al firmei de brokerajIntercapital Invest, consideră că există perspective decreştere.

"În 2011 avem aşteptări ceva mai bune în ceea ce priveşte piaţade capital: vedem o creştere de minimum 30% a lichidităţii. Piaţareglementată de acţiuni a avut o lichiditate de circa 20 milioanede lei pe zi în 2010, în consecinţă destul de mică", a explicatPaşol.

2011 ar putea fi un an benefic şi pentru industria farma, careîşi va continua creşterea. "Piaţa farma a fost în creştere în 2010,dar şi în reaşezare, restructurare; o vedem la fel şi în 2011", aspus Mitiriţă de la Actavis România.

De asemenea, el a arătat că în acest sector trebuie încurajatăşi simplificată măsura de cesiune de creanţe a farmaciilor cătrefurnizori astfel încât să se elimine confuziile şi riscurile denerecunoaştere a acestora la casele judeţene de asigurări.

"Acea cesiune trebuia notificată la casa judeţeană de asigurări,iar procesul dura 2-3 luni. Mai mult, exista riscul să nu fierecunoscută. Într-adevăr, am avut şi cazuri în care creanţele aufost încasate de la stat", a spus Mitiriţă.

Mihaela Mitroi, partener alPricewaterhouseCoopers

2010 a fost un an fierbinte din punctul de vedere fiscal. Multedintre măsuri au fost oarecum aşteptate, însă au existat şidemersuri ce au bulversat atât mediul de afaceri, cât şi persoanelefizice.
Pe 30 decembrie a fost aprobată modificarea Codului fiscal, careintroduce contribuţiile sociale (pensie, şomaj, sănătate),reglementate până acum prin legi speciale. E un lucru bun, însăproblema este că se referă doar la persoanele care desfăşoarăactivităţi dependente. Ce se întâmplă cu persoanele fiziceautorizate sau cei care obţin venituri din dobânzi,dividende?
Mi-aş dori ca în 2011 să nu mai văd modificări în Codul fiscal din3 în 3 luni. De asemenea, nu înţeleg de ce s-au reintrodusmicroîntreprinderile în 2011. Prin această măsură, încurajăm iarăşiînfiinţarea de noi companii.
Aşteptăm de mult introducerea declaraţiei unice. Nu cred că vorexista probleme pentru contribuabilii care vor merge pentru primaoară să depună această declaraţie, ci mai degrabă pentruAdministraţia Naţională de Administraţie Fiscală.
2010 nu a fost un an extraordinar de bun. În general, afacerilePricewaterhouseCoopers au fost cam aceleaşi, poate în foarte uşoarădescreştere. În ultimele luni ale lui 2010 piaţa a început să serevigoreze, partea de litigii evoluând foarte bine.
În 2011 nu ne aşteptăm la schimbări în ceea ce priveşte sistemulfiscal. Statul însă ar trebui să realizeze nişte ajustări, chiardacă acest lucru ar însemna reducerea veniturilor la buget. Susţinreducerea TVA pentru produse agroalimentare, pentru că aşa seîntâmplă în toată Uniunea Europeană. În fapt, nu va fi o reducere aveniturilor fiscale, pentru că aşa vom reuşi să eliminăm economianeagră.

Adrian Mitiriţă, 38 de ani, director financiar şi IT alActavis România

Piaţa farma a fost în creştere în 2010, dar şi în reaşezare,restructurare; o vedem la fel şi în 2011.
Legislaţia a fost schimbată astfel încât consumul de medicamentegenerice să fie încurajat, însă nu vedem încă o creşteresemnificativă a recomandărilor făcute de farmacii pentrugenerice.
Actavis va avea un buget în 2011 în scădere faţă de 2010, pentru căam fost nevoiţi să facem provizioane legate de claw-back (taxă carese aplică pe valoarea vânzărilor unei companii farmaceutice -n.red.).
Ar trebui să ne uităm şi la fondurile europene, în sensul folosiriilor. La Actavis, avem un proiect de fonduri europene pentrutrainingul angajaţilor, în special pe vânzări. Am început proiectulîn octombrie 2010 şi luna aceasta suntem la prima rambursare.
2010 a fost un an în care s-a văzut dorinţa de schimbare atât lanivel public, cât şi privat. Nu cred că 2011 se va aşeza pe pluseconomic, în cel mai bun caz va fi ca 2010.
În industria farma, trebuie încurajată măsura de cesiune de creanţea farmaciilor către furnizori. Cu alte cuvinte, mă mut de la unclient farmacie la clientul-stat. Cu toate acestea, a fost oadevărată confuzie privind această măsură, pentru că acea cesiunetrebuia notificată la casa judeţeană de asigurări, iar procesuldura 2-3 luni. Mai mult, exista riscul să nu fie recunoscută.Într-adevăr, am avut şi cazuri în care creanţele au fost încasatede la stat.

Mircea Oancea, 45 de ani, preşedintele Comisiei deSupraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)

2010 a fost un an de cumpănă şi pentru fondurile de pensii, auexistat semnale negative şi în Ungaria, Bulgaria şi Polonia privindsustenabilitatea reformei în sistemul de pensii.
Dacă în România nu se implementa reforma pensiilor în 2007, şi acumvorbeam de măsuri legislative. Cu toate acestea, dacă nu se va faceo înţelegere la nivel guvernamental şi cu partenerii socialiprivind sursele la nivel de reforme, mă îndoiesc că rezultatele vorfi cele anunţate.
La finalul lui 2011, activele din sistemul de pensii se vor ridicala 6,5-7 mld. lei.
Fondurile de pensii facultative au nevoie de sprijin în special lanivelul măsurilor fiscale. S-au făcut doi paşi importanţi în acestsens: în 2008 s-a majorat nivelul de deducere de la 200 la 400 deeuro pentru fiecare participant, iar de la 1 ianuarie 2011cheltuielile angajatorilor pentru pensii facultative devindeductibile în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul depensii.
Contribuţia medie la pensiile facultative este de circa 100 ron pelună. Avem circa 75 mil. euro în sistemul de pensii facultative. Înfiecare lună din 2010 au fost intrări noi în sistem (circa 33.000de acte noi de aderare anul trecut), iar în prezent există 220.000de persoane înscrise la pensii facultative. Ne aşteptăm sădepăşească 260.000 în 2011.
Sistemul de pensii privat este încă privit drept "un copil dinflori", nedorit, impus de altcineva. Este nevoie de un angajamentferm pentru fondurile de pensii, care ar putea spori şi gradul deîncredere în acestea.

Răzvan Paşol, 37 de ani, preşedinte şi director generalal Intercapital Invest

2010 a fost un an foarte slab pentru bursă. Lichiditatea a fostmică şi în scădere pe parcursul anului, în timp ce volatilitatea afost redusă.
A existat o corelaţie foarte mare între bursă şi economiaromânească în 2010. În alţi ani, toată lumea se uita pe pieţeleexterne şi practic piaţa românească era corelată cu acestea. În2010 însă, investitorii au văzut că lucrurile nu prea încep să semişte în România, astfel că au hotărât să ia o pauză.
În 2011 avem aşteptări ceva mai bune în ceea ce priveşte piaţa decapital: vedem o creştere de minimum 30% a lichidităţii. Vom avealistări anul acesta, începând cu Fondul Proprietatea pe 25ianuarie. De asemenea, statul a promis că va vinde pachete deacţiuni în cadrul unor companii precum Petrom, Transgaz,Transelectrica sau Romgaz.
Mergem în direcţia bună, dar cu frâna de mână trasă. În anul 2000 aînceput trendul de creştere pentru România, însă ritmul era atât delent încât nu ne dădeam seama. Cred că peste câţiva ani, când nevom uita la momentul de acum, vom vedea că este la fel ca în2000.
Listarea Fondului Proprietarea ar putea avea un impact pozitivasupra economiei româneşti în mod indirect, pentru că va atrageatenţia investitorilor străini şi dintr-o dată ei vor avea de ce săvină în România.
Norocul nostru este prezenţa în Uniunea Europeană, iar contextulpolitic, nu numai cel de astăzi, ci şi din ultimii 20 de ani, îlconsider ca fiind o catastrofă naturală.

Mihnea Şerbănescu, 41 de ani, general manager şiproprietar al DTZ Echinox

Imobiliarul a picat într-un con de umbră, deşi este simptomaticpentru evoluţia economiei.
Suntem atractivi pentru investitorii străini pentru că ne vindemieftin. Climatul românesc, pe care pe de o parte îl blamăm,continuă într-o anumită măsură să fie atractiv.
Românii au o tendinţă de consum versus economisire organic mai maredecât media europeană. Pe de altă parte, veniturile reale înRomânia sunt mai mari decât cele statistice.
Vânzarea de locuinţe nu este impulsionată nici de programul Primacasă, nici de reducerea TVA la 5% la locuinţe noi de sub 380.000 delei. Statul ar trebui să elimine temporar TVA pentru vânzările delocuinţe noi, decizie care ar crea un efect psihologic ce ardebloca piaţa.
În 2011 vor începe să se mişte lucrurile pentru spaţiile de birouriatât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi proiectele noi. Şispaţiile industriale îşi mai revin, însă rezidenţialul se varevigora ultimul.
Prima casă 2 este un eşec; s-a promovat heirupismul, chiar dacăintenţiile sunt bune. Băncile, în mod paradoxal, ţin cu mâinile deportofoliile lor imobiliare, iar nouă ne dau un sac de gunoi, casesemifinalizate. Şi-au creat vehicule financiare pe care autransferat activele principale şi valoroase. Întrebarea care sepune este: trebuie să punem presiune pe bănci sau nu?

Gheorghe Răcaru, 63 de ani, director de strategie şidezvoltare al Blue Air

Creşterea economică în România va fi pozitivă în 2011; dejaexistă semnale în acest sens. În primul rând, am început săexportăm produse cu valoare adăugată. Avem noroc şi cu Dacia,sperăm că şi demararea producţiei Ford o să fie un stimulent.
România nu a trecut niciodată printr-o criză, cel puţin declarată.Mental nu eram pregătiţi, astfel că oamenii au fost bulversaţi.Unii dintre ei au restrâns consumul pentru că nu ştiau ce îiaşteaptă.
2010 a fost un an dificil pentru businessul grupului. Cifra deafaceri a Romstrade a fost mult sub cea din 2009, în principal dincauza inexistenţei proiectelor noi în infrastructură. Pe final dean au început să mai apară proiecte. Ne-am reorientat, am fugit destatul mare, de MTI şi ne-am mutat pe administraţiile locale.
Numărul de pasageri în cadrul Blue Air a crescut în 2010, însăvenitul mediu pe pasager a scăzut. Cifra de afaceri în 2011 oestimăm ca fiind sub nivelul din 2010 tot din cauza veniturilor maireduse. Numărul de pasageri, pe de altă parte, va fi la nivelulanilor 2009-2010.
La Adunaţii Copăceni vom construi un aeroport privat. Din punctulde vedere financiar, nu plecăm de la zero, pentru că vom mutacursele Blue Air pe care le avem în prezent pe Băneasa, adică circa600-700.000 de pasageri. Va fi un aeroport la nivelul celui dinTimişoara, iar în 2 ani, 2 ani şi jumătate estimăm că îl vomtermina.
Cred că dobânda BNR va coborî sub pragul de 6% în a doua parte aanului. Problema cea mare va veni atunci când va creşte Euribor.Există proiecţii pe zece ani potrivit cărora Euribor va ajunge la3-4%.

AFACERI DE LA ZERO