• Leu / EUR4.7559
  • Leu / GBP5.4795
  • Leu / USD4.1941
Analiză

Piata hartiei este acoperita in proportie de 70% de producatorii externi

Peste jumatate din consumul intern de produse papetare este acoperit de importuri, in conditiile in care producatorii autohtoni sunt depasiti de standardele calitative tot mai exigente impuse de clientii lor, care au inceput sa se orienteze spre producatorii europeni.
Piata hartiei din Romania, ca nivel al consumului, este estimata la 578 milioane $, la nivelul anului 2003, conform studiilor efectuate de Ceprohart Braila, singurul institut de cercetare de specialitate din domeniu din tara.
In 2003, consumul de hartie de pe piata interna a fost de 565.000 de tone, sustine Ioan Pugna, directorul general al Ceprohart. Valoarea importurilor a fost de aproape 400 milioane $, adica 70% din piata. Pe primele sase luni ale anului 2004, productia de hartie si carton realizata in Romania a fost de 220.300 tone.
Companiile din domeniul industriei celulozei si hartiei au produs, anul trecut, 443.000 tone de hartie. Cu toate acestea, pentru a acoperi necesarul de consum pe piata interna, a fost nevoie de importuri care au totalizat 325.000 tone, adica aproape 75% din productia autohtona.
Ritmul mediu de crestere inregistrat pe diverse sortimente de hartii si cartoane este estimat la 5,5% anual, ajungandu-se, la nivelul anului 2005, la un consum de produse papetare de 610.000 tone. In 2010, se estimeaza o piata interna de aproximativ 715.000 de tone.
Sub aspect cantitativ, importul de hartie asigura 57,5% din consumul companiilor romanesti. "Importurile sunt reprezentate de sortimente de hartii si cartoane de calitate superioara, destinate tipariturilor si ambalajelor de prezentare care nu pot fi fabricate in Romania", a spus Pugna.
Exporturile de hartie si produse din hirtie ale companiilor autohtone au fost in valoare de 116 milioane $ anul trecut. Hartia si celuloza fabricata in Romania este apreciata ca avand o calitate medie pe piata europeana, in conditiile in care fabricile din sectorul papetar romanesc nu dispun de tehnologie de ultima generatie, iar in ultimii 5 ani nu a fost pusa in functiune nici o capacitate de productie semnificativa.



Consumul de papetarie, mult sub media mondiala
Consumul de produse papetare s-a inscris pe un trend ascendent: in 2000, sau consumat 19 kg/locuitor, 21,5 kg/locuitor in 2001, iar in 2003 s-au consumat 25,1 kg/locuitor. Cu toate acestea, consumul de produse papetare din tara noastra este cu mult sub media tarilor dezvoltate, unde se inregistraza niveluri de consum situate intre 180 si 210 kg/locuitor, sau chiar sub media mondiala de 53,8 kg/locuitor. Rezultatele inregistrate in Romania sunt superioare realizarilor din tari precum Albania (7,6 kg/locuitor), Ucraina (6,1 kg/locuitor) sau Bosnia Herzegovina (7,8 kg/locuitor).
Gradul de acoperire a necesarului din productia interna a inregistrat un ritm invers proportional consumului. Daca in 2000, 50,6% din consum era acoperit de productia interna, in 2003 numai 42,5% provenea de la producatorii interni, arata datele furnizate de Ceprohart.
Piata de profil este structurata in 4 segmente: (i) hartia de scris si tipar, (ii) hartia pentru ambalaje si fabricarea cartonului ondulat, (iii) hartia igienico-sanitara si (iv) cartonul ondulat si ambalajele din carton ondulat. Pe cele 4 segmente opereaza 15 companii producatoare importante.
Industria alimentara detine ponderea cea mai mare in destinatiile productiei de carton si hartie pentru ambalaje. Din productia totala, aproape 20% are ca destinatie finala companiile ce realizeaza ambalaje pentru alimente si produse agricole. O pondere semnificativa o detine industria mobilei si a articolelor din lemn, cu 5,5% din productie, precum si industria sticlei si ceramicii, care detine 3,8% sau industria bauturilor, cu 3,7% din productie.
Aderarea Romaniei la structurile Uniunii Europene presupune si armonizarea legislatiei in domeniu cu a celorlalte state membre. ''Acest lucru va duce la cresterea cererii de hartie pentru ambalaj, pungi, sacose, cutii din carton. In plus va  creste cererea pentru hartii innobilate, cu polietilena sau metalizate (care folosesc hartie de ambalaj ca suport), atat pentru ambalarea directa, cat si pentru obtinerea ambalajelor", sustin surse apropiate industriei.
Companiile producatore de ambalaje au consumat anul trecut aproximativ 39.000 tone de hartie, din care 30% a provenit din import, in timp ce exporturile au insumat peste jumatate din productia de 68.000 tone. Dinamica este data de standardele calitative impuse de clienti, care nu pot fi satisfacute de producatorii autohtoni. Importurile de materie prima pentru ambalaje vizeaza, mai ales, hartia care se preteaza la procedeele de innobilare.



Austriecii fac piata
Dovedindu-si statutul de principal investitor in Romania, capitalul austriac dicteaza regulile si pe piata ambalajelor din carton si hartie. Companiile multinationale din Austria au realizat investitii majore in industrie in ultimii ani: grupul Mayr Melnhof Packaging Austria a infiintat o linie de productie la Ploiesti, in urma unei investitii initiale de 7 milioane euro, avand in plan o noua linie de productie la Bucuresti; Rondo Ganahl Aktiengesellschaft a investit 20 milioane euro in fabrica de la Apahida, Cluj, iar grupul Hamburger/Mosburger/Dunapack este prezent pe piata prin Dunapack Sfantu Gheorghe. Alti jucatori internationali puternici prezenti pe piata sunt grupul francez Rossman, prin Romcarton Bucuresti si Ambro Suceava, si SCA Packaging, care pune in functiune o linie de productie la Timisoara.
Un factor semnificativ pentru previziunile de crestere a pietei il constituie industria materialelor de constructii, unde mai multe companii straine, ca HeidelbergCement, Lasselsberger sau Carmeuse si-au intarit anul trecut pozitia pe piata, mizand pe ritmul de crestere asteptat.
In 2003, companiile din industrie au avut o productie de celuloza papetara, principala materie prima pentru producatorii de hartie, de 213.000 tone, din care exportul a totalizat aproape 50.000 tone, sau 23%. Necesarul acoperit din importuri a fost relativ nesemnificativ, de aproximativ 7 procente din consum.
Pentru industria de hartii si cartoane maculatura constituie a doua materie prima, dupa celuloza, in conditiile in care aceasta este colectata, sortata si ambalata pe sortimente, reusind sa inlocuiasca o parte din materialul obtinut din lemn. In 2002, consumul de maculatura reciclata a fost de 185.000 tone, crescand in 2003 cu aproximativ 20%, la 223.000 de tone. Pentru 2010 se estimeaza un consum de 330.000 tone maculatura, potrivit Ceprohart.



Nici la capitolul reciclare nu stam mai bine
Gradul de colactare a maculaturii a fost, in 2003, de 36,3% fata de tarile occidentale, unde se situeaza intre 50 si 80%. Din maculatura recuperata, numai 45% a fost reutilizata in procesul de productie, spre deosebire de tarile vestice, unde gradul de reutilizare este de 60-80%.
In vederea aderarii la structurile Uniunii Europene din 2007, Romania trebuie sa implementeze un sistem eficient de gestionare a deseurilor de ambalaje, in concordanta cu legislatia in vigoare adoptata de statele membre ale UE. Anul acesta, producatorii de ambalaje au pus la punct un sistem de recuperare a deseurilor printr-o companie specializata, Eco-Rom Ambalaje S.A, care preia ambalajele de la punctele de colectare si le gestioneaza in vederea vanzarii lor catre producatori prin sistemul "Punctul Verde".
Numele provine de la un simbol - un disc verde cu diamentrul de circa un centimentru - plasat pe ambalajele de plastic si de carton. Prezenta simbolului certifica faptul ca o parte din pretul produsului se varsa catre o organizatie, in cazul Romaniei - Eco - Rom -, care recupereaza deseurile.
"Punctul verde" a devenit o marca inregistrata de dimensiune europeana, fiind utilizat deja in 18 state membre ale Uniunii Europene sau candidate la aderare, la care se adauga si Norvegia.
alexandru.cerchez@zf.ro

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7559
Diferență: -0,0357
Ieri: 4.7576
Azi: 4.1941
Diferență: 0,0072
Ieri: 4.1938
Azi: 5.4795
Diferență: 0,2525
Ieri: 5.4657
Azi: 4.1867
Diferență: -0,0668
Ieri: 4.1895