"Datele confirmă aşteptărilenoastre. Valoarea creşterii PIB pe T1 este în linie cu aşteptărileşi cu estimările noastre pe baza rezultatelor a două luni, ceea cearată că în martie nu au fost riscuri care să se manifeste.Suportul principal al creşterii în continuare îl reprezintăexportul", afirmă Ion Ghizdeanu (foto), preşedintele ComisieiNaţionale de Prognoză (CNP).
El spune că sunt şi alte douăelemente pozitive pe cele două luni semnalate: uşoara revigorare asectorului de construcţii de locuinţe, care a frânat declinulîntregului sector de construcţii, ceea ce face posibil ca întrimestrul II să intre şi acesta pe plus.
La investiţii publice şi absorbţiade fonduri UE stăm mai bine faţă de ce a fost anul trecut, dar nuputem să spunem că stăm bine faţă de potenţial, adică am puteaatrage mult mai multe fonduri de la UE. Ne apropiem totuşi de plăţidin fondurile structurale de 15%. În a doua parte a anului aşteptămsă fie mai multe fonduri atrase, mai multe plăţi, şi peinfrastructură, a adăugat Ghizdeanu.
El consideră foarte importantărealizarea faţă de trimestrul din 2010 de plus 1,6% neajustat."Seria anuală este semnificativă. PIB-ul înseamnă practic producţiede bunuri şi servicii cu utilizare finală pentru consum şiinvestiţii, deci economia a produs cu 1,6% mai mult pe trimestrul Ifaţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Tabla pentru auto nuintră, dar tabla pentru casă intră. Noi estimasem 1,3% creştere aPIB trimestrul I faţă de trimestrul I din 2010. Ne-a surprinspentru că este ceva diferenţă între 1,3% şi 1,6%."
Şeful CNP spune că industria amers mai bine decât era de aşteptat.
"Spre exemplu, exporturile au fostde 4 miliarde de euro în martie, noi mergeam pe 3,4 mld. euro.Valoarea este mai mare nu numai ca urmare a preţurilor mai mari, cişi a volumelor mai mari la export."
Sunt elemente pentru îmbunătăţireaprognozelor pentru a doua jumătate a anului?
"În perspectivă, datorităcertitudinilor din semestrul II legate de creşterea consumuluipentru că salariile majorate abia atunci se vor vedea faţă deaceeaşi perioadă a anului trecut, ne-am putea modifica prognoza decreştere. Ca urmare a acestor premise, dacă nu apar evenimenteneprevăzute, cu siguranţă ar trebui să se apropie de 2% creştereapentru întregul an. În ultima prognoză, cea din Programul deConvergenţă trimis UE, creşterea prevăzută este 1,5%, iar în toamnăprognoza a fost de 1,5%."
Săptămâna aceasta va fi datăpublicităţii prognoza de primăvară.
Gheorghe Roşca, rectorul ASE:
Am avut noroc că lumea a ieşit dinrecesiune şi ne-a tras şi pe noi
Gheorghe Roşca, rectorul Academieide Studii Economice, este de părere că revenirea economiei princreşterea cu 0,6% în T1 2011 este rezultatul unei redresări globalea economiei, lipsind o strategie de dezvoltare care să asigure"aşezarea pe creştere".
"România nu este singură, arenoroc că lumea a ieşit din recesiune, pentru că altfel nu puteaieşi. Suntem într-un mecanism global, care ne trage şi în jos, şiîn sus - nu avem niciun merit. Eu cred că suntem într-o Românienormală, e greşit să spui că data de 13 mai marchează ieşirea dinrecesiune: nu există o dată, ci o perioadă de revenire". Pentru caRomânia să aibă creştere, trebuie să dezvolte programe deagricultură, să se dezvolte în agroindustrie şi industrie montană,să aibă o infrastructură de transport bună şi să existe opreocupare constantă pentru instruirea oamenilor.
Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal:
Revenirea va fi înceată, suntemde-abia la jumătatea drumului
"Proclamarea cu tărie a ieşiriidin recesiune pe baza celor două trimestre de creştere economicăîncă modestă şi alimentarea aşteptărilor că acest lucru ne vapermite să creştem cheltuielile sociale şi poate chiar să scădem şitaxele poate fi extrem de periculoasă", afirmă Ionuţ Dumitru,preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al RaiffeisenBank.
Nu se poate contesta faptul căactivitatea economică în România a înregistrat o recuperare înultimele luni, însă este de anticipat ca revenirea să fie gradualăşi relativ înceată.
"Cred că avem mai degrabă nevoiede o atitudine rezervat-optimistă, prudentă şi de transmiterea unormesaje realiste. Realitatea este că România nu şi-a încheiatprogramul de consolidare fiscală (deficitul bugetar trebuie redus), suntem abia la jumătatea drumului."
Laurian Lungu, Macroanalitica:
Salariile şi a creditul trebuie săcrească pentru a ridica consumul intern
Dincolo de semnificaţia statisticăa cifrei avansului PIB, importantă este consolidarea tendinţei decreştere economică, spune analistul Laurian Lungu, managing partnerla Macroanalitica.
"Până acum, avansul producţieiindustriale a susţinut o revenire economică axată cu preponderenţăpe creşterea exporturilor. Însă, pentru a înscrie creştereaeconomică pe o traiectorie stabilă, această situaţie va trebui săse schimbe gradual în următoarele trimestre, iar consumul intern săcapete un aport mai ridicat la creşterea economică. Aceasta vadepinde în mod necesar de creşterea venitului disponibil alpopulaţiei."
Lungu notează că în primultrimestru, salariul mediu real a continuat să scadă, la fel ca şicreditul neguvernamental.
Sorin Minea,Romalimenta:
Nu putem trăi numai din exporturi,trebuie ridicată şi agricultura
IeŞirea din recesiune este bazatăpe creşterea exporturilor şi a industriei, în timp ce companiiledin industria alimentară continuă să sufere ca urmare a consumuluiscăzut de pe piaţa internă, este de părere Sorin Minea, directorgeneral al producătorului de mezeluri Angst şi preşedinte alAsociaţiei producătorilor de carne "Romalimenta".
"Economia a crescut, dar dacăaceastă creştere a fost bazată pe exporturi şi pe industrie nu măajută cu nimic. Companiile din industria alimentară nu pot ieşi laexport, iar economia românească nu poate trăi exclusiv dinexporturi. Nu neg că sunt realizări, dar economia trebuie să meargăca un ansamblu, nu putem avea economie fără piaţa internă", adeclarat Sorin Minea. Agricultura rămâne principala problemă aRomâniei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
