Analiză

Radiografia ministerelor: Transporturile au avut pe mână 25 miliarde de euro în ultimii zece ani şi au făcut doar 320 km de autostrăzi, iar trenurile merg în continuare cu 43 km/oră

Radiografia ministerelor: Transporturile au avut pe...

Autor: Andreea Neferu

06.08.2013, 18:51 901

Un ministru condamnat la închisoare şi unul încă nedesemnat, o priva­tizare a operatorului feroviar de stat CFR Marfă în care domneşte incertitudinea şi o serie de proiecte de investiţii care primesc din ce în ce mai puţini bani de la stat pentru a fi continuate – acestea sunt pe scurt principalele probleme cu care se confruntă în ultimele luni Ministerul Transporturilor.

Anul acesta, bugetul Ministerului Transporturilor practic s-a înjumătăţit faţă de anul anterior, în contextul în care de sub autoritatea acestei instituţii a fost scoasă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu bugete de 1,5-2 miliarde de euro anual. Dacă în prezent CNADNR se află în coordonarea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Şova, în următoarea perioadă compania responsabilă de şosele ar urma să fie divizată în două noi entităţi, o autoritate de autostrăzi care va rămâne la ministerul lui Şova şi o companie de drumuri naţionale, care se va întoarce la Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor are pe mână anul acesta un buget de circa 6,3 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), după ce la rectificarea bugetară din această vară fonduri de circa 950 de milioane de lei (210 milioane de euro) au fost tăiate de la această instituţie. Peste 1 miliard de lei (230 milioane de euro) va fi tăiat de la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (practic, proiectele finanţate prin programul POS-T), urmând ca 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) să fie suplimentaţi la cheltuielile pe care compania le are cu asistenţa socială a angajaţilor.

Fără şef „plin“

Ministerul Transporturilor nu mai are de la jumătatea lunii iulie un şef de sine stătător, după ce fostul ministru Relu Fenechiu a fost condamnat de instanţa supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“, decizia nefiind definitivă. Până la numirea unui nou ministru, premierul Victor Ponta ocupă mandatul interimar de ministru. PNL a decis să-l propună drept succesor al lui Relu Fenechiu la Transporturi pe Ovidiu Silaghi, cel care a mai condus acest minister în perioada mai-decembrie anul trecut, însă preşedintele Traian Băsescu a arătat că va lua o decizie asupra nominalizării făcute de PNL abia după 45 de zile (la finalul lunii august), după ce privatizarea CFR Marfă se va finaliza.

De altfel, în prezent privatizarea CFR Marfă este cel mai fierbinte subiect din „bucătăria internă“ a Ministerului Transporturilor. Deşi a fost desemnat deja un câştigător al licitaţiei, Grup Feroviar Român (controlat de omul de afaceri Gruia Stoica), în prezent privatizarea CFR Marfă este incertă, în contextul în care preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au o dispută privind acest proces de privatizare, Băsescu cerând ca Ponta să îşi asume responsabilitatea privatizării, iar prim-ministrul solicitând avizul Consiliului Superior de Apărare al Ţării (CSAT). Grup Feroviar Român a fost declarat câştigător al licitaţiei la jumătatea lunii iunie, oferind un preţ de 202 milioane de euro pentru pachetul de 51% din acţiuni şi asumându-şi investiţii de 900 de milioane de lei plus 1,5 milioane de euro investiţii de mediu.

Infrastructură deficitară de transport

În ciuda faptului că Ministerul Transporturilor a avut pe mână circa 25 de miliarde de euro în ultimii zece ani, infrastructura de transport din România are în continuare o serie de deficienţe, fie că este vorba de infrastructura rutieră, ferată, aeropor­tuară sau navală.  Cu doar 548 de kilometri de autostrăzi, România se situează la coada clasamentului european în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei de drumuri. Nici la capitolul feroviar lucrurile nu stau mai bine, în contextul în care în prezent viteza medie pe calea ferată este de doar 43 de kilometri/oră, la jumătate faţă de acum 15 ani, potrivit celor mai recente informaţii. Abia în ultimii 2-3 ani statul a început să accelereze procesul de construcţie de noi drumuri sau de reabilitare de căi ferate, în contextul în care se grăbeşte să atragă bani europeni prin programul POS-T. Comisia Europeană a alocat pentru proiectele de infrastructură de transport circa 4,5 miliarde de euro în exerciţiul 2007-2013.  

Ministerul Transporturilor are în coordonare, în subordine sau sub autoritate 49 de companii de stat, spitale sau diferite autorităţi din domeniul infrastructurii de transport. CNADNR, care primea an de an circa jumătate din bugetul total al ministerului, nu mai este sub autoritatea Transporturilor, astfel că în prezent cele mai importante companii pe care această instituţie le supervizează sunt CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători.

De altfel, cele mai mari investiţii pe care Ministerul Transporturilor le are în derulare sunt în sectorul feroviar.

Spre exemplu, proiectul de reabilitare a căii ferate Coşlariu-Sighişoara, situată pe Coridorul IV paneuropean de transport feroviar, primeşte anul acesta de la Ministerul Transporturilor peste 1 miliard de lei (circa 230 de milioane de euro), potrivit documentelor publicate pe site-ul ministerului.

De asemenea, instituţia va acorda alte 413 milioane de lei (94 milioane de euro) pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Frontieră-Curtici-Arad,

269 de milioane de lei (61 milioane de euro) pentru modernizarea a 16 gări din oraşe reşedinţă de judeţ şi 256 de milioane de lei (58 de milioane de euro) pentru reabilitarea căii ferate Simeria-Coşlariu.

Un alt proiect important pe care Ministerul Transporturilor îl are în derulare, prin Metrorex, este construc­ţia liniei de metrou Drumul Taberei-Universitate. 

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO