Olanda este una dintre cele mai bogate ţări din zona euro, care adesea sprijină Germania, cea mai mare economie europeană, în eforturile acesteia de a ghida continentul pe calea austerităţii.
Preţurile locuinţelor au scăzut cu aproape 16% de la maximul atins în 2008 şi au atins minimul ultimilor opt ani în august, potrivit datelor oficiale. Autorităţile se aşteaptă ca preţurile să scadă şi în următorii ani, în condiţiile în care guvernul va continua să implementeze reforme pentru piaţa muncii.
Datoriile, călcâiul lui Ahile al Olandei
Tentate de facilităţile fiscale şi relaxarea criteriilor de creditare, băncile olandeze s-au angajat la sfârşitul anilor '90 într-o cursă frenetică a creditării, scânteia care a aprins bula de pe piaţa imobiliară şi a făcut ca familiile olandeze să fie printre cele mai îndatorate din Europa.
Olandezii au putut să împrumute de până la 12 ori mai mult decât veniturile lor pentru a-şi cumpăra locuinţe. Olanda a ajuns astfel să aibă cea mai mare datorie cu ipotecile per capita din UE. Boom-ul s-a sfârşit în 2008, când piaţa creditului a îngheţat, iar băncile au tăiat finanţarea pentru a-şi consolida capitalul. ING, unul dintre cele mai mari grupuri bancare olandeze, a estimat la începutul lunii august că până anul viitor aproximativ 25% din datoriile ipotecare vor fi mai mari decât valorează locuinţele.
Datoria legată de ipoteci a crescut de la 140 de miliarde de euro în 1995 la 640 miliarde de euro anul trecut - depozitele atingeau doar jumătate din această valoare, adică de la echivalentul a 46% din PIB la 105% din PIB.
Nivelul ridicat al datoriei face ca unii analişti să avertizeze că Olanda este în aceeaşi situaţie ca Spania şi Italia din punct de vedere fiscal, ţara având nevoie de scăderea cheltuielilor publice şi reforme structurale pentru a revigora economia şi a întări încrederea investitorilor, potrivit Thomson Reuters.
"Olanda se confruntă cu aceleaşi probleme ca Italia şi Spania. Tăierile sunt necesare în egală măsură în aceste ţări pentru a readuce sub control balanţa bugetului de stat, iar simultan trebuie implementate reforme care să garanteze creşterea economică", se arată într-un raport al think tank-ului olandez CPB, ale cărui analize sunt luate în calcul de guvernul de la Amsterdam în stabilirea politicilor fiscale.
Grupul recomandă ca exemple de măsuri care ar stimula creşterea economică ridicarea vârstei minime de pensionare, limitarea unor returnări fiscale pe plăţile aferente dobânzilor la credite ipotecare şi reducerea transferurilor sociale din zona şomajului şi disponibilizărilor.
De asemenea, Comisia Europeană a avertizat în februarie guvernul olandez că datoriile imobiliare ridicate depăşesc cotele de siguranţă. În plus, economiştii atrag atenţia asupra ratei ridicate a şomajului şi a numărului tot mai mare de falimente. Unii analişti merg chiar mai departe, subliind riscul ca Olanda să fie nevoită să ceară asistenţă financiară internaţională.
Gigantul Royal Dutch Shell, cea mai mare companie din Olanda
Royal Dutch Shell este a doua companie ca mărime la nivel mondial după veniturile din 2011 şi unul dintre primii şase giganţii energetici din lume. Anul trecut, Shell a avut venituri totale de 484.489 milioane dolari, cu aproape 30% mai mult decât în 2010. Potrivit datelor din septembrie, cel mai mare acţionar al companiei este fondul de investiţii BlackRock, care deţine 5% dintre acţiuni. Qatar Investment Authority a anunţat că intenţionează să îşi majoreze participaţia de la 3% la 7%.
Shell activează în industria petrolieră şi a gazelor naturale, ceea ce include explorarea, producţia, rafinarea, distribuţia şi comercializarea petrolului şi a gazelor naturale. În plus, compania operează şi în domeniul energiei regenerabile. Shell este prezent în peste 80 de ţări, are 90.000 de angajaţi şi 43.000 de benzinării în întreaga lume.
Ce înseamnă Olanda pentru economia României
Olanda este sursa celor mai multe investiţii directe străine, cu un sold de 11,98 miliarde euro din 1990 până la 31 decembrie anul trecut, pe următoarele locuri plasându-se Austria, cu un sold de 9,66 miliarde euro, şi Germania, cu 6,27 miliarde euro.
Anul trecut, din Olanda au venit investiţii de 1.08 miliarde euro. De asemenea, Olanda ocupă primul loc în clasamentul ţărilor de rezidenţă ale investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, până la 31 decembrie fiind înregistrate 4.023 companii cu participare olandeză la capitalul social (2,29% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 5,977 miliarde euro (19,72% din total).
Principalele domenii în care s-au orientat investiţiile olandeze în România sunt industria construcţiilor navale, industria alimentară, industria chimică, logistica, agricultura şi sectorul financiar-bancar.
De altfel, cea mai mare companie străină care a avut România pe harta afacerilor este grupul energetic Shell. Alte companii olandeze mari cu investiţii în România sunt Unilever, ING Group, ABN AMRO, Philips, Damen Shipyards, Heineken, KLM şi KPMG.
Unilever, care deţinje mărci precum Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Dove, Rexona, Axe, a intrat în ţară în anul 1995 şi de atunci a investit aproape 125 mil. euro. O parte semnificativă din vânzările grupului este generată de producţia obţinută pe platforma industrială din Ploieşti.
Unilever este reprezentat pe piaţa românească de către compania regională Unilever South Central Europe - care coordonează din Bucureşti operaţiunile de marketing şi vânzări în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo - şi de Unilever România, compania care gestionează capacităţile de producţie de pe platforma de la Ploieşti.
ING Group este prezent pe segmentul bancar, al asigurărilor de viaţă, al pensiilor şi leasingului.
În domeniul comercial, Olanda este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României. Astfel, Olanda s-a plasat pe locul opt în rândul destinaţiilor pentru exporturile româneşti în primele cinci luni ale anului, cu un total de 502 milioane euro. În schimb, România a importat bunuri olandeze în valoare de 782,2 milioane de euro.
Olandezii, cei mai înverşunaţi opozanţi ai prezenţei României în spaţiul Schengen
"Ne opunem aderării României şi Bulgariei la Schengen. Ceea ce dorim sunt garanţii absolute că cele două ţări aplică criteriile Schengen. Avem nevoie de rapoarte favorabile în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care să confirme că cele două state fac ceea ce este necesar. Dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Există progrese, dar nu sunt suficiente", declara în această primăvară premierul olandez Mark Rutte.
Guvernul olandez este singurul care blochează aceste aderări, după decizia Finlandei din noiembrie anul trecut de a renunţa la opoziţia sa. Extinderea spaţiului Schengen necesită consimţământul în unanimitate al statelor membre. Spaţiul Schengen, care se întinde din Portugalia până în Polonia şi în care se poate circula liber pe cale terestră sau aeriană, cu o simplă carte de identitate, a fost obiectul unor tensiuni importante din cauza temerilor legate de imigraţia clandestină. România a acuzat guvernul olandez de centru-dreapta al lui Rutte că este ostaticul extremei-dreapta, deoarece guvernează cu sprijinul Partidului Libertăţii al lui Geert Wilders.
"România are Albiţa. Olanda are Rotterdamul. Da? Îmi pare rău, nu Albiţa e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului, a drogurilor. Şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, nu România, din neputinţă, a legalizat consumul de droguri", a spunea la sfârşitul anului trecut preşedintele Traian Băsescu.
Cel mai bogat olandez este… o berăriţă
Cu o avere netă de 7,7 miliarde de dolari, Charlene de Carvalho-Heineken ocupă locul 120 în topul Forbes al miliardarilor lumii. Carvalho-Heineken a moştenit în urmă cu un deceniu, de la tatăl ei, Freddy Heineken, o participaţie de 25% la producătorul olandez de bere Heineken, al treilea ca mărime la nivel mondial. Compania deţine peste 170 de brand-uri premium în peste 65 de ţări. Mamă a cinci copii, Carvalho-Heineken a studiat dreptul la Universitatea din Leiden şi este membră a clubului elitist de schi Corviglia. "Berăriţa" este căsătorită cu Michel de Carvalho, un expert financiar implicat în afacerile Citi şi Rothschild. Cei doi s-au întâlnit într-o excursie de schi. Charlene locuieşte în prezent la Londra. Ioana Niţă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
