Analiză

România, ruptă în două. Cum este văzută economia din afară şi cum este resimţită de români. GALERIE FOTO

+ Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI. România a îndeplinit toate criteriile de performanţă agreate în acordul preventiv. Economia se revigorează, inflaţia scade, iar sectorul bancar este bine capitalizat.

România, ruptă în două. Cum este văzută economia din afară şi cum este resimţită de români

Autor: Claudia Medrega, Dana Ciriperu

02.08.2011, 00:08 6390

Percepţia pieţelorexterne s-a îmbunătăţit

Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbu­nătăţitcontinuu pe parcursul acestui an, având în vedere semnalele deredresare a eco­nomiei, performanţa expor­turilor, în­gus­tareadeficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar.

La începutul lunii iulie Fitch Rating, una dintre cele maiimportante agenţii de rating la nivel internaţional, ne îmbunătăţeacalificativul, repoziţionând România pe radarul investiţiilorsigure.

Percepţia de risc a pieţelor finan­ciare internaţionalereflectată în cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra unuidefault) s-a îmbunătăţit din nou în ultimele săptămâni, oscilând înjurul a 235 de puncte de bază (2,35%), astfel că România este maibine cotată decât multe ţări membre ale zonei euro. Ni­velul mairedus al CDS-urilor influ­en­ţează favorabil costul finanţăriiexterne: atât băncile locale pot atrage mai ieftin linii de creditde la băncile-mamă, cât şi statul poate îmrpumuta fonduri lacosturi mai mici.

FMI şi Comisia Europeană apre­ciază că procesul continuu deconsoli­dare fiscală a îmbunătăţit credibilitatea Ro­mâniei şi ascăzut costurile de finanţare.

Activitatea economică se revi­gorează, iar PIB-ul ar putea săcrească cu 1,5% în acest an, susţinut de expor­turi puternice, unan agricol bun şi reluarea graduală a consumului, a declarat ieriJeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI. Deşi contri­buţiaabsorbţiei fondurilor europene la creşterea economică se menţinescăzută, se anticipează o recoltă bună şi expor­turile sunt încontinuare puternice.

Veniturile bugetare îşi continuă ascensiunea, iar motorulproducţiei indus­triale, care a reuşit să scoată eco­nomia dinrecesiune, continuă să tureze peste aşteptări. Analiştii cred căpro­ducţia industrială a continuat să aibă performanţă în al doileatrimestru, spri­jinind astfel creşterea economică.

În ciuda unor veşti bune legate de evoluţiile din luna mai,economia este de aşteptat să înregistreze o încetinire în al doileatrimestru comparativ cu evoluţia din primele trei luni ale anului,când s-a înregistrat un plus de 0,7% faţă de ultimul trimestru din2010.

Analiştii băncilor locale sau străine au revizuit deja încreştere prognozele legate de evoluţia economiei în acest an,majoritatea estimărilor privind creşterea PIB mutându-se de la 1%spre palierul de 2%. Pentru 2012, finanţatorii interna­ţionalianticipează o creştere economică de 3,5%-4% în funcţie de evoluţiacererii interne.

Pe măsură ce economia începe să se redreseze, eforturile artrebui să se concentreze în direcţia unei creşteri economicedurabile prin eliminarea barierelor structurale, impulsionareainvestiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, astfel încât să neasigurăm că atât de greu câştigatele beneficii nu se pierd, înviziunea FMI. Franks a avertizat că există riscuri semnificative săse înregistreze o creş­tere economică sub nivelurile estimate dincauza me­diului interna­ţional ten­sionat şi a dificul­tăţilor înabsorbţia fondurilor europene.

Ce spun analiştii

Îmbunătăţirea percepţiei externe asupra României este deocamdatămai mult la nivel declarativ şi se pare că mai avem de aşteptatpână se va reflecta şi în cifrele macroeconomice, iar în cele dinurmă se va oglindi în creşterea nivelului de trai al populaţiei,consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

"Consider că investitorii se află în poziţie de expectativădeocamdată şi exa­menul de promovare se va da în pe­ri­oadapre-electorală, deoarece Româ­nia a dovedit în trecut că euforiaelecto­rală poate dăuna grav sănătăţii macro­economice pe termenlung".



Fără majorări de salarii,sunt slabe şanse de revenire a consumului

"Unde sunt semnele astea pozitive de care spuneţi, pen­tru cănoi nu le prea vedem!" Aşa au răspuns ieri câţiva antreprenoriromâni la întrebările ZF legate de momentul în care semnelepozitive la extern vor ajunge şi la nivel intern.

"În consum este din ce în ce mai rău de la lună la lună, iarconsumatorul a devenit 100% dependent de preţ", spune Raul Ciurtin,preşedintele Alba­lact, cel mai mare producător local din industrialaptelui - o piaţă de aproape un miliard de euro anual.

Pentru situaţia din retail, care continuă să scadă cu peste 5%de la începutul anului, în timp ce inflaţia trece de 8%,definitorii sunt cozile la care oamenii stau câteva ore pentru unlitru de ulei gratis sau două kilograme de zahăr la preţ de unu."Pentru a vedea o revenire a consumului văd două soluţii: fie săscadă preţurile la raft, dar asta nu se poate face decât prinscăderea TVA - şi nu există semnale în acest sens -, fie prinmajorarea salariilor", a mai spus Ciurtin.

Tot despre majorarea salariilor ca o soluţie pentru relansareaconsumului vor­beşte şi Marius Cristescu, antre­prenorul timişoreancare deţine alături de fratele său grupul Bega, cu 2.700 deangajaţi. "Mai trebuie să treacă cel puţin şase luni ca să aparăsemne de revenire şi în consum", spune Marius Cristescu. El vedeaceleaşi două soluţii pentru relansarea consumului: reducerea TVAsau majorarea salariilor.

Salariul mediu net a crescut cu doar 1% în perioada ianuarie-maifaţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi a ajuns la 1.457,4 lei (345 deeuro) potrivit datelor INS, în timp ce salariul minim nu trece de160 de euro lunar. Spre comparaţie, în Grecia - ţară care a fostsalvată recent printr-un împrumut de 150 mld. euro şi undedatoriile reprezintă 142,8% din PIB (328 mld. euro), salariul minimera la începutul anului de 863 de euro, potrivit datelorEurostat.

Aflată într-o "situaţie mult mai bună decât multe ţări dinrestul Europei", după cum a spus luni seara preşedintele Băsescu,România continuă să se afle pe penultimul loc în Uniunea Europeanăraportat la salariul minim pe economie (pe ultimul loc se aflăBulgaria).

Cu cele mai mici venituri din UE, românii mai au şi povaracreditelor vechi, luate în anii de boom economic. Pe segmentulpersoanelor fizice, cre­ditele noi reuşesc cu greu să le egaleze pecele care ajung la scadenţă, iar pro­moţiile generează doarcreşteri ale cererii pe termen scurt. Cele mai dinamice rămâncreditele pentru companii, deocamdată mai mult pentru capital delucru decât pentru investiţii.

"Firmele care au început să meargă bine folosesc banii ca săacopere pierderile din anii trecuţi şi nici nu cred că se gândescacum la investiţii chiar dacă au depăşit situaţiile mai grele.Dimpotrivă, companiile preferă să-şi rezerve lichidităţi ca săpoată face faţă unei noi situaţii de tipul celei cu care

ne-am confruntat în ultimii doi ani, cred că asta e principalalecţie a crizei", spune Marius Cristescu. El mai spune că pri­meleinvestiţii noi ale companiilor locale ar putea demara abia dinprimăvara anului viitor, când va exista şi la nivel intern o maimare predictabilitate.

"De asta şi-au revenit exporturile, pentru că la extern putemvorbi de predictabiliate, în timp ce pe piaţa locală este încămultă instabilitate", explică antreprenorul timişorean.

Cristescu spune că o serie de com­panii din grup au dejastabilit graficul de pro­ducţie pe termen de un an sau chiar un anşi jumătate şi asta datorită expor­turilor.

Astfel, exporturile par să devină în ultima perioadă singuraalternativă de creştere pentru antreprenorii români.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO