Percepţia pieţelorexterne s-a îmbunătăţit
Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţitcontinuu pe parcursul acestui an, având în vedere semnalele deredresare a economiei, performanţa exporturilor, îngustareadeficitului de cont curent şi reducerea deficitului bugetar.
La începutul lunii iulie Fitch Rating, una dintre cele maiimportante agenţii de rating la nivel internaţional, ne îmbunătăţeacalificativul, repoziţionând România pe radarul investiţiilorsigure.
Percepţia de risc a pieţelor financiare internaţionalereflectată în cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra unuidefault) s-a îmbunătăţit din nou în ultimele săptămâni, oscilând înjurul a 235 de puncte de bază (2,35%), astfel că România este maibine cotată decât multe ţări membre ale zonei euro. Nivelul mairedus al CDS-urilor influenţează favorabil costul finanţăriiexterne: atât băncile locale pot atrage mai ieftin linii de creditde la băncile-mamă, cât şi statul poate îmrpumuta fonduri lacosturi mai mici.
FMI şi Comisia Europeană apreciază că procesul continuu deconsolidare fiscală a îmbunătăţit credibilitatea României şi ascăzut costurile de finanţare.
Activitatea economică se revigorează, iar PIB-ul ar putea săcrească cu 1,5% în acest an, susţinut de exporturi puternice, unan agricol bun şi reluarea graduală a consumului, a declarat ieriJeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI. Deşi contribuţiaabsorbţiei fondurilor europene la creşterea economică se menţinescăzută, se anticipează o recoltă bună şi exporturile sunt încontinuare puternice.
Veniturile bugetare îşi continuă ascensiunea, iar motorulproducţiei industriale, care a reuşit să scoată economia dinrecesiune, continuă să tureze peste aşteptări. Analiştii cred căproducţia industrială a continuat să aibă performanţă în al doileatrimestru, sprijinind astfel creşterea economică.
În ciuda unor veşti bune legate de evoluţiile din luna mai,economia este de aşteptat să înregistreze o încetinire în al doileatrimestru comparativ cu evoluţia din primele trei luni ale anului,când s-a înregistrat un plus de 0,7% faţă de ultimul trimestru din2010.
Analiştii băncilor locale sau străine au revizuit deja încreştere prognozele legate de evoluţia economiei în acest an,majoritatea estimărilor privind creşterea PIB mutându-se de la 1%spre palierul de 2%. Pentru 2012, finanţatorii internaţionalianticipează o creştere economică de 3,5%-4% în funcţie de evoluţiacererii interne.
Pe măsură ce economia începe să se redreseze, eforturile artrebui să se concentreze în direcţia unei creşteri economicedurabile prin eliminarea barierelor structurale, impulsionareainvestiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, astfel încât să neasigurăm că atât de greu câştigatele beneficii nu se pierd, înviziunea FMI. Franks a avertizat că există riscuri semnificative săse înregistreze o creştere economică sub nivelurile estimate dincauza mediului internaţional tensionat şi a dificultăţilor înabsorbţia fondurilor europene.
Ce spun analiştii
Îmbunătăţirea percepţiei externe asupra României este deocamdatămai mult la nivel declarativ şi se pare că mai avem de aşteptatpână se va reflecta şi în cifrele macroeconomice, iar în cele dinurmă se va oglindi în creşterea nivelului de trai al populaţiei,consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
"Consider că investitorii se află în poziţie de expectativădeocamdată şi examenul de promovare se va da în perioadapre-electorală, deoarece România a dovedit în trecut că euforiaelectorală poate dăuna grav sănătăţii macroeconomice pe termenlung".
Fără majorări de salarii,sunt slabe şanse de revenire a consumului
"În consum este din ce în ce mai rău de la lună la lună, iarconsumatorul a devenit 100% dependent de preţ", spune Raul Ciurtin,preşedintele Albalact, cel mai mare producător local din industrialaptelui - o piaţă de aproape un miliard de euro anual.
Pentru situaţia din retail, care continuă să scadă cu peste 5%de la începutul anului, în timp ce inflaţia trece de 8%,definitorii sunt cozile la care oamenii stau câteva ore pentru unlitru de ulei gratis sau două kilograme de zahăr la preţ de unu."Pentru a vedea o revenire a consumului văd două soluţii: fie săscadă preţurile la raft, dar asta nu se poate face decât prinscăderea TVA - şi nu există semnale în acest sens -, fie prinmajorarea salariilor", a mai spus Ciurtin.
Tot despre majorarea salariilor ca o soluţie pentru relansareaconsumului vorbeşte şi Marius Cristescu, antreprenorul timişoreancare deţine alături de fratele său grupul Bega, cu 2.700 deangajaţi. "Mai trebuie să treacă cel puţin şase luni ca să aparăsemne de revenire şi în consum", spune Marius Cristescu. El vedeaceleaşi două soluţii pentru relansarea consumului: reducerea TVAsau majorarea salariilor.
Salariul mediu net a crescut cu doar 1% în perioada ianuarie-maifaţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi a ajuns la 1.457,4 lei (345 deeuro) potrivit datelor INS, în timp ce salariul minim nu trece de160 de euro lunar. Spre comparaţie, în Grecia - ţară care a fostsalvată recent printr-un împrumut de 150 mld. euro şi undedatoriile reprezintă 142,8% din PIB (328 mld. euro), salariul minimera la începutul anului de 863 de euro, potrivit datelorEurostat.
Aflată într-o "situaţie mult mai bună decât multe ţări dinrestul Europei", după cum a spus luni seara preşedintele Băsescu,România continuă să se afle pe penultimul loc în Uniunea Europeanăraportat la salariul minim pe economie (pe ultimul loc se aflăBulgaria).
Cu cele mai mici venituri din UE, românii mai au şi povaracreditelor vechi, luate în anii de boom economic. Pe segmentulpersoanelor fizice, creditele noi reuşesc cu greu să le egaleze pecele care ajung la scadenţă, iar promoţiile generează doarcreşteri ale cererii pe termen scurt. Cele mai dinamice rămâncreditele pentru companii, deocamdată mai mult pentru capital delucru decât pentru investiţii.
"Firmele care au început să meargă bine folosesc banii ca săacopere pierderile din anii trecuţi şi nici nu cred că se gândescacum la investiţii chiar dacă au depăşit situaţiile mai grele.Dimpotrivă, companiile preferă să-şi rezerve lichidităţi ca săpoată face faţă unei noi situaţii de tipul celei cu care
ne-am confruntat în ultimii doi ani, cred că asta e principalalecţie a crizei", spune Marius Cristescu. El mai spune că primeleinvestiţii noi ale companiilor locale ar putea demara abia dinprimăvara anului viitor, când va exista şi la nivel intern o maimare predictabilitate.
"De asta şi-au revenit exporturile, pentru că la extern putemvorbi de predictabiliate, în timp ce pe piaţa locală este încămultă instabilitate", explică antreprenorul timişorean.
Cristescu spune că o serie de companii din grup au dejastabilit graficul de producţie pe termen de un an sau chiar un anşi jumătate şi asta datorită exporturilor.
Astfel, exporturile par să devină în ultima perioadă singuraalternativă de creştere pentru antreprenorii români.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels