♦ Microbuzele şi autocarele au înlocuit trenurile, dată fiind viteza tot mai mică de pe calea ferată, ceea ce duce şi la creşterea poluării şi a riscului de accidente.
Trenul leagă Bucureştiul de Tulcea, o linie de doar 334 km, în cinci ore şi jumătate, chiar şase, Bucureştiul de Iaşi (406 km) în şase ore şi jumătate-şapte ore, Bucureştiul de Cluj (500 km) în nouă-zece ore şi Bucureştiul de Timişoara (533 km) în 11 ore şi jumătate, potrivit datelor centalizate de ZF de pe site-ul infofer.ro. Iar acestea sunt liniile încă bune, pe care sunt programate mai multe curse. În timp ce trenurile moderne din vestul Europei, dar şi din regiune circulă şi cu peste 160 km pe oră, în România, pe calea ferată, viteza medie a trenurilor este de 40-45 km pe oră, potrivit ultimelor date.
„Transportul pe calea ferată este un transport mai verde şi ar trebui stimulat prin investiţii. Dacă viteza trenurilor ar creşte atunci ar creşte şi calitatea vieţii prin timpul câştigat pentru a ajunge la destinaţie şi prin accesibilitatea mai bună în anumite oraşe şi zone turistice”, a spus pentru ZF Sorin Cace, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române.
În ultimii ani infrastructura feroviară s-a degradat tot mai mult, ceea ce a venit la pachet cu viteza mică de circulaţie a trenurilor, reducerea numărului de curse pe anumite rute feroviare, deci o „ruptură” între oraşe pe calea ferată. România a închis sau a lăsat de izbelişte după 1990 mai multe linii secundare care au izolat oraşe mici şi mijlocii. CFR SA nu a răspuns solicitării ZF cu privire la câţi kilometri de cale ferată au fost modernizaţi şi ce investiţii sunt în derulare.
Mai mult, prin viteza foarte redusă trenurile au devenit necompetitive faţă de transportul rutier, astfel că maşinile personale, microbuzele şi autocarele au înlocuit trenurile, crescând poluarea şi riscul de accidente.
În Hunedoara, Lupeni, nu mai există trenuri pentru călători, secţii întregi au fost închise în ultimele decenii. Pe de altă parte, pe linia 219 Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, inclusă în master planul de transport, a rămas neterminată, deşi era relevantă pentru că ar fi redus distanţa dintre Bucureşti şi Sibiu.
