Salarii cu un sfert mai scăzute decât în restul ţării şi şomaj cu trei procente peste media naţională. Spitalul, din nou cel mai mare angajator

Industria serviciilor medicale concurează cu industria textilă şi cu cea de mase plastice: trei spitale de stat se luptă cu trei producători de textile şi cu alţi trei producători de mase plastice pe aceleaşi câteva zeci de mii de angajaţi cu experienţă pe piaţa muncii.

Deşi cei mai mulţi dintre angajatorii de top din Buzău sunt companii private, salariul mediu al angajaţilor din Buzău, de 1.370 de lei net, este cu un sfert mai mic decât cel de la nivelul întregii economii, iar şomajul depăşeşte 8,6%, cu circa trei procente în plus faţă de media naţională, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Salariul mic al buzoienilor în comparaţie cu venitul mediu pe economie al angajaţilor români poate fi şi o cauză a tipului de nucleu de business care s-a format de-a lungul timpului în judeţ.

Cei mai mari angajatori sunt, de fapt, fabrici de textile (London Fashion, Martelli Europe, Industria Filati), de mase plastice (Romcarbon, Green­Fiber, LivinJumbo), de panificaţie (Boromir), procesatori de carne (Aaylex-CocoRico), instituţii publice, producători de mobilier sau de băuturi alcoolice (Ursus Breweries), unde, statistic, mâna de lucru este plătită substanţial mai puţin decât în domeniul IT sau cel financiar, spre exemplu.

În Buzău sunt doar aproximativ 79.000 de salariaţi la o populaţie totală de peste 451.000 de persoane, ceea ce înseamnă că doar 17,5% din locuitori susţin şomerii, pensionarii şi copiii din judeţ, faţă de ponderea de 21,5% a salariaţilor în numărul total de locuitori de la nivel naţional.

Åžomajul mare, dar ÅŸi concentraÅ£ia ridicată de angajatori importanÅ£i din oraÅŸul Buzău  au făcut ca în ultimii ani peste 10.000 de persoane, cei mai mulÅ£i cu vârste cuprinse între 20 ÅŸi 44 de ani, să îşi caute un loc de muncă în afara graniÅ£elor. Majoritatea s-au îndreptat către Italia (peste 4.100), Spania (aproape 3.200), Cipru ÅŸi FranÅ£a, potrivit datelor de la recensământul din 2011, pe baza centralizării chestio­narelor care, potrivit INS, reprezintă doar o treime din numărul real de români care au plecat la muncă în străinătate.