Analiză

Simptome de primavara

07.04.2004, 00:00 14



Se pare ca euro a ratat trecerea peste pragul de plus 30 de centi. Acum, moneda unica europeana deja pierde teren. Cotatia de 1 euro + 1,35 dolari, prognozata de mai multi analisti, a ramas un vis al noptilor de iarna. Ofensiva de primavara a dolarului e in plina desfasurare. De luni, moneda americana a mai cucerit o cota. Euro depaseste dolarul cu numai 20 de centi.



Noul raport euro-dolar este pe placul leului. Fiindca ii da sperante. Dar abia de la cotatia de 1 euro + 1,15 dolari moneda noastra va fi mai in largul ei. Nici acum, insa, pe piata valutara interna, leul nu are probleme de nesolutionat. Moneda noastra se depreciaza tot mai lent fata de euro. Iar in unele zile chiar urca.



Leul isi imbunatateste performantele si in cursa cu el insusi. Ne-am bucurat de o inflatie calma in primele luni din acest an; vom avea o inflatie si mai calma in lunile urmatoare. Si, probabil, in curand ne vom convinge ca din 2004 chiar vom masura inflatia cu o singura cifra.



De ce insa, daca inflatia se cuminteste, leul se depreciaza in continuare pe piata valutara? Raspunsul e siplu: inflatia influenteaza cursul, dar efectele nu se produc intotdeauna imediat. Deprecierea curenta a leului fata de euro e lenta, cum am spus, dar e depreciere. Cauze? Influentele intarziate ale inflatiei mari din anii trecuti, productivitatea inca scazuta, pierderile din economie. Totusi, piata valutara cunoaste o realitate noua: desi Banca Nationala cumpara masiv valuta, deprecierea leului merge cu incetinitorul.



In unele cercuri economice si politice se fac auzite, chiar daca in surdina, acuzatii la adresa politicii monetare a Bancii Nationale. Tirul criticilor este indreptat cu deosebire spre doua tinte: dobanda de interventie (pentru ca este mentinuta la cota de 21,25%) si cursul de schimb (pentru ca prin miscarea lui lenta ar defavoriza exportatorii). Numai ca aceste critici au la baza o analiza superficiala a realitatilor de pe piata monetara sau de pe piata valutara. Adevaratul judecator este insa viata. Ce vedem? Ca efectul pozitiv al dobanzilor de interventie mari, din 2003 si de la inceputul anului 2004, nu s-a lasat mult asteptat: avem sanse ca tinta de 9% din acest an sa fie atinsa. Dobanzile nu au fost insa ridicate pentru a fi tinute sus. Imediat ce va cobori inflatia va cobori si pretul banilor. Cat priveste cursul, de aici incolo exportatorii nu mai au de ce sa astepte sa fie sprijiniti prin accelerarea deprecierii leului. Fiindca Banca Nationala va privi din ce in ce mai putin catre deficitul de cont curent si din ce in ce mai mult catre inflatie.



Asadar, cate ceva se schimba. Inflatia tinde catre o singura cifra. Principalii indicatori ai economiei romanesti inregistreaza niveluri promitatoare. Mai ales cresterea economica. Din 2000, incepand, ne departam treptat de vechiul model de conducere economica, bazat pe centralism si pe sfidarea mecanismelor pietei si facem pasi siguri catre economia de piata.



Avem nevoie si de o moneda stabila, care sa-si sporeasca puterea de cumparare. Dar n-o putem obtine decat intr-o economie stabilizata, in stare sa asigure a crestere sanatoasa. E timpul sa intelegem ca austeritatea si disciplina financiara sunt inca necesare. Vom castiga numai daca vom invata sa facem mult cu bani putini. Si nu ca pana acum, cand am facut putin cu bani multi.



Din nefericire, ne confruntam cu performante slabe in planul eficientei si al productivitatii, cu pierderi si cu salarii fara nici o legatura cu rezultatele muncii. In acelasi timp, continua amanarea restructurarii intreprinderilor cu pierderi, unde se mentine fragilitatea echilibrelor financiare. Structurile energo-intensive, cu valoare adaugata redusa, limiteaza inca in mare masura cresterea eficientei economice. Ritmul investitiilor, desi in crestere, e inca nesatisfacator.



Amenintarea cea mai pronuntata, in ceea ce priveste echilibrele economice, o constituie cresterea deficitului extern. Desi exporturile cresc mai mult decat importurile, deficitele raman mari. Si, lucrul cel mai grav, sunt inca greu de finantat.



Pana in prezent, societatea romaneasca a consumat mai mult decat a produs. De aici rezultand grave deficite, reflectate atat in balanta comerciala, cat si in pierderile companiilor nationale, ale intreprinderilor cu capital de stat, multe greu de cuantificat. De aici incolo, insa, mai avem o simpla cale: reducerea acestor deficite. Care-i solutia? In nici un caz somarea Guvernului sa asigure comenzi de stat intreprinderilor nerentabile. Fiindca n-ar face decat sa lungeasca bolile economiei. Principalele motoare ce ar putea sa puna economia in miscare sunt concurenta si pietele libere.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO