Adoptarea de catre Parlamentul de la Belgrad a proiectului de modificare a Constitutiei, in sensul introducerii sistemului de alegeri directe pentru legislativ si presedintie ii acorda sanse mari lui Milosevici pentru obtinerea unui nou mandat si poate determina cresterea tensiunilor dintre Serbia si Muntenegru.
Pana acum, presedintele Iugoslaviei era ales de Parlament pentru un singur mandat de patru ani, cel al lui Milosevici expirand la inceputul lui 2001.
Potrivit noilor reglementari, singura republica sora a Serbiei din Federatie nu se mai bucura de tratament egal in Camera Superioara a Parlamentului ca pana acum, fiind numarul redus de reprezentanti in forul de la Belgrad. In replica, reprezentantii Muntenegrului spun ca respectivele modificari au fost adoptate fara ca ei sa fi fost consultati. Anularea "egalitatii" dintre cele doua republici se decide la capatul unei lungi perioade de neintelegeri dintre regimul de la Belgrad si cel de la Podgorita, primul refuzand sa-i recunoasca pe reprezentantii guvernului muntenegrean si pe cei ai Parlamentului in institutiile federale. Drept pentru care, Podgorita a decis, incetul cu incetul, sa-si creeze propria politica externa, economica si a frontierelor, dar nu este inca destul de puternica pentru a-si declara in mod deschis independenta. Detinerea acestei puteri ar insemna si posibilitatea de a face fata unui eventual atac al armatei iugoslave. In aceste conditii, cea mai buna politica pe care ar putea-o pune in practica presedintele Milo Djukanovici este de a continua politicile economice si democratice, pentru a castiga cat mai mult increderea Occidentului, de la care i-ar veni intregul sprijin in cazul unui conflict cu Belgradul. Printr-o politica echilibrata, de evitare a luptei deschise si, oricum, purtata de pe pozitii inegale, el crede ca va gasi sustinatori si printre fostele republici iugoslave, dar si la Tirana.
Cat despre eventualitatea ca Milosevici sa mai castige un nou mandat, acest lucru este de asteptat in lipsa unei actiuni comune a societatii civile si opozitiei. Desi popularitatea sa a scazut din perioada bombardamentelor NATO, actualul presedinte al Iugoslaviei continua sa se plaseze pe primele locuri in optiunea electoratului. Sondajele de opinie difuzate de presa sarba il crediteaza pe actualul presedinte cu 14%, in timp ce lideri marcanti ai opozitiei ca Vuk Draskovici si Zoran Djindjici, au cu aproape jumatate mai putin (6%, respectiv 3%). Sindromul dezbinarii nu a lasat neatinsa nici Biserica, institutie care, in mod normal trebuie sa se plaseze deasupra intereselor lumesti. Imediat dupa incetarea razboiului din Kosovo, ierarhii Bisericii Ortodoxe s-au impartit in "pro" sau "anti" Milosevici, iar populatia care, intr-o societate macinata din ce in ce mai mult de saracie, se vede astfel lipsita de singura sansa de salvare spirituala.
Inexistenta unei alternative viabile la actuala configuratie politica de la Belgrad si eventualitatea continuarii regimului lui Milosevici pentru o perioada nelimitata de timp - pentru ca, odata creat precendentul modificarii ridica semne de intrebare asupra viitorului federatiei. Occidentul va fi dispus in continuare sa-si mentina politica izolationista sau va incerca, pe diverse cai, stabilirea unor legaturi discrete cu Belgradul? ai, daca embargoul va continua, ce se va intampla cu economia iugoslava? ai cand se va maturiza opozitia pentru a fi in stare sa ofere, dupa ani de zile de dezbinari, o alternativa? ai, nu in ultimul rand, cum va trata problema iugoslava o administratie la Washington?
Pe de alta parte, nici puterea de la Belgrad nu va putea ramane neatinsa de uzura puterii, in interiorul Partidului Socialist al Serbiei, al lui Milosevici, aparand deja posibilii succesori ai liderului iugoslav.
Un tablou dezolant al unei societati care de aproape un an de zile se afla sub socul a tot felul de crize: criza economica, criza politica, una a oamenilor si una, mult mai adanca, a spiritului. Intr-o tara care a dat dovada deseori de o putere extraordinara de a lupta si de a-si pastra coloana vertebrala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
