Reforma institutionala
Pentru a separa reglementarea de operare, in septembrie 1990 a fost infiintat Rom Post Telecom ca operator de servicii de telecomunicatii, posta si radiocomunicatii. In iulie 1991, administrarea acestor servicii a fost separata, creindu-se trei regii autonome: RomTelecom, Radiocomunicatii si Posta Romana, beneficiiind de monopol, dar si de dreptul de a participa pe piata serviciilor cu valoare adaugata.
In ultimii ani aceste regii au fost transformate in companii nationale - societati pe actiuni - in vederea privatizarii.
Ultimele doua sunt entitati distincte si separate, inca coordonate de ANCI, in timp ce RomTelecom este operatorul national public de servicii de telecomunicatii, detinand monopolul pentru serviciile de baza pana in 2002.
Inspectoratul General pentru Comunicatii (IGC) a fost infiintat in mai 1997 in cadrul Ministerului Comunicatiilor ca organism independent de reglementare pentru unele aspecte ale telecomunicatiilor. IGC ar putea deveni organismul independent al telecomunicatiilor din Romania.
Ca rezultat al liberalizarii serviciilor cu valoare adaugata, operatorii furnizeaza transmisii de date, paging, telefonie mobila, televiziune prin cablu, comunicatii VSAT, etc.
In 1996 a fost adoptata Legea Telecomunicatiilor, care impreuna cu legile si reglemetarile ulterioare ar putea asigura cadrul legal pentru liberalizarea completa a telecomunicatiilor de la 1 ianuarie 2003.
In 1997, Romania a semnat ambele acorduri ale Organizatiei Mondiale a Comertului referitoare la globalizarea telecomunicatiilor: liberalizarea telecomunicatiilor (Geneva, 15 februarie) si eliminarea taxelor vamale pentru tehnologia informatiei (Geneva, 25 martie).
Telefonia fixa - sperante
Dupa un lung proces de privatizare declansat la inceputul anului 1997, la 30 decembrie 1998 OTE din Grecia a platit US$675m pentru 35% din actiuni si 16% din drepturi de vot, devenind partenerul strategic al RomTelecom. Tranzactia a evaluat RomTelecom la US$1,93bn sau US$540/abonat.
Restul de 65% din actiuni sunt detinute de statul roman, 5% din actiuni urmau sa fie vandute salariatilor pana la 31 mai 2000, in timp ce Oferta Publica Initiala ar putea avea loc curand.
In vederea asigurarii managementului, OTE a incheiat un contract cu GTE, care totodata permite firmei americane sa negocieze achizitionarea un pachet de actiuni in doi ani.
BERD are de asemenea posibilitatea sa cumpere actiuni RomTelecom. In ultimii ani, telefonia fixa a avut o evolutie lenta in comparatie cu cea din alte tari europene: gradul digitalizarii si densitate telefonica reduse, calitate slaba a serviciului etc.
Aceasta se datoreaza in principal faptului ca in trecut RomTelecom a colectat venituri insuficiente mentinerii corespunzatoare a sistemul, din cauza tarifelor incoerente, mult prea mici pentru operarea unui sistem eficient. La sfarsitul anului 1999, rezultatele inregistrate de RomTelecom erau:
* densitate telefonica mica: 16,7%, adica 3,74m linii telefonice;
* lista si timp de asteptare mari: 0,74m cereri nesatisfacute, respectiv 3,6 ani;
* grad redus al digitalizarii: 49,5%;
* procesul de rebalansare a tarifelor amanat, convorbirile la distanta subventioneaza inca convorbirile locale;
* productivitate scazuta: 83 linii telefonice principale/angajat;
* venituri in crestere: US$210/linie in 1999, dar inca scazute pentru recuperarea rapida a investitiilor.
Dupa preluare a inceput un lung si ezitant proces de restructurare cu schimbari in organizatie (structura, cultura, personal) si in sistemul strategic (infrastructura, servicii, tarife, partneriate, etc.).
Este in constructie o noua organizatie, care pune accentul pe calitate, eficienta si satisfacerea clientilor. Noua structura implica specialisti din OTE (30), GTE (30) si RomTelecom, dar si transferul de expertiza tehnica si in special manageriala.
Planurile de personal implica reducerea a aproximativ 17.000 de locuri de munca in urmatorii patru ani si pregatirea salariatilor ramasi.
O atentie deosebita se acorda activitatii de baza - telefonia. Elementele cheie ale retelei RomTelecom construita inainte de 1992 (aproximativ 2,5m linii telefonice) au o calitate slaba - cabluri izolate cu hartie, centralele manuale sau electromecanice, fiind cauza celor mai multe deranjamente si implicand un numar prea mare de personal.
Potrivit contractului de vanzare, RomTelecom trebuie sa instaleze 1,6 milioane de noi linii telefonice de-a lungul urmatorilor cinci ani, aceasta insemnand o crestere anuala de 9%, care ar putea mentine distanta dintre Romania si celelalte tari.
O decizie de guvern a stabilit formula de ajustare a tarifelor permitand modificari corelate cu rata inflatiei sau deprecierea leului fata de dolar, dar si o crestere in termeni reali cu pana la 5% anual.
Ca urmare in 1999 RomTelecom a ajustat tarifele trimestrial fiind supusa unor critici puternice, care a condus la renuntarea modificarii tarifelor in primul trimestru al anului 2000.
?inand cont de subventionarea incrucisata practicata in prezent, este de asteaptat rebalansare a tarifelor inaintea liberalizarii, ceea ce in termeni reali va insemna cresterea tarifelor pentru convorbirile locale si scaderea tarifelor pentru cele la distanta. Procesul ar putea fi influentat de concurenta operatorilor de telefonie mobila.
Cu peste 95% din venituri din telefonie, RomTelecom ar trebui sa isi diversifice portofoliul de activitati si sa intre puternic pe piata telefoniei mobile, transmisiilor de date si Internet. Dar RomTelecom trebuie sa faca fata unei probleme dificile, finantarea.
O investitie de US$2,7 miliarde a fost planificata initial pentru urmatorii cinci ani. Aceasta pare sa fie prea scazuta pentru Romania.
Pentru comparatie, Matav din Ungaria a investit US$500m pe an in ultimii ani. Evident, politica de reducere a costurilor nu va fi suficienta pentru a compensa veniturile reduse pe linia telefonica, influentate de criza economica si de aceea RomTelecom ar trebui sa atraga fonduri de pe piata internationala.
O oferta publica initiala timpurie ar putea fi de folos pentru atargerea de fonduri si dezvoltarea infrastructurii, dar necesita un proces de restructurare mai rapid.
RomTelecom are inca probleme in relatiile cu clientii, in eliminarea unei lungi liste de asteptare, in cresterea productivitatii si a calitatii serviciilor si mai ales in implementarea unei noi culturi organizationale.
Dar principalele probleme ar putea sa provina din faptul ca in 1999 RomTelecom nu a insistat pentru diversificarea portofoliului sau de activitati, mai ales in domeniul telefoniei mobile.
Telefonia fixa reprezinta cea mai mare parte a activitatii intr-o industrie care pierde teren in intreaga lume si in care operatorii nationali au intrat deja pe noi piete: telefonia mobila, transmisii de date, Internet, cablu TV etc.
Pentru anul 2000, RomTelecom a planificat investitii in valoare de US$680m pentru instalarea a 0,7 milioane de linii telefonice digitale, pentru lansarea unor noi servicii: linii ISDN, voice-mail etc.
Telefonia mobila - motorul dezvoltarii telecomunicatiilor din Romania
Telefonia mobila a cunoscut doua perioade distincte de-a lungul scurtei sale istorii. Prima, perioada de monopol, a dezamagit pentru ca un singur operator NMT450 nu a reusit sa dezvolte piata.
A doua perioada, duopolistica, a impus telefonia mobila din Romania printre fruntasele Europei. A treia perioada, competitia, incepe odata cu lansarea primului operator DCS-1800.
Telefonica Romania a fost primul operator de telefonie mobila din Romania, care a lansat serviciul sau NMT450, Telemobil, in aprilie 1993.
La sfarsitul anului 1993 erau mai putin de 1.000 de abonati, cu mult sub planul de 3.000 de abonati, in timp ce la sfarsitul anului 1996, cel mai bun an, erau circa 20.000 de abonati, adica o densitate telefonica de 0,09% si o acoperire de 40% in populatie.
Situatia s-a inrautatit si curand, dupa ce a pierdut licitatia pentru licenta GSM, Telefonica din Spania si-a vandut actiunile.
In septembrie 1998, Romanian Domestic Telephony Holding (RDT), consortiu format din 450 Wirefree Fund (fond de investitii sprijinit de JP Morgan), Racebrook (fond privat elvetian) si Balli Group din Marea Britanie au devenit actionarii principali - 94% din actiuni. Denumirea companiei a fost schimbata in Telemobil si a fost desemnata o noua echipa manageriala.
Noul serviciul, SunTel, avand la baza tehnologia Low Emission Mobile System, operand tot in banda de 450 MHz, a fost lansat la 25 mai 1999 in Bucuresti, Constanta si Brasov.
Pentru sfarsitul anului 1999 era planificat sa fie acoperite principalele orase si sosele de legatura, dar numai doua orase importante au fost acoperite: Timisoara si Cluj.
Telemobil intentioneaza sa se extinda in zonele rurale instaland 2-3 telefoane publice in satele care nu au nici un telefon si incearca sa se diferentieze concentrandu-se pe clasa de mijloc, pentru care roaming-ul nu este o atractie majora. Pentru moment insa clasa de mijloc si zonele rurale implica o recuperare mai lenta a investitiei.
La o luna de la relansare, Telemobil avea aproximativ 15.000 de abonati, fiind atrasi 5.000 noi abonati. La sfarsitul anului 1999, Telemobil avea sub 20.000 de abonati, cu mult sub cei 50.000 planificati.
Investitia totala, de la achizitionarea de catre RDT si pana in anul 2000, insumeaza US$78m, din care US$25m sunt planificati pentru anul 2000.
Finantarea a fost si pare sa fie principala problema a Telemobil. Fiecare operator GSM a cheltuit aproximativ US$200m pe an, mult mai mult decat cei US$25m pe care Telemobil i-a planificat pentru anul 2000. Poate Telemobil sa depaseasca statutul de 'boutique de telefonie mobila'?
Dificil de dat un raspuns afirmativ tinand cont de 'diferenta' tehnologica, financiara si de structura a capitalului.
La sfarsitul anului 1996 au fost acordate licente pentru doi operatori GSM 900. Mobifon a lansat serviciul sau Connex dupa patru luni la 15 Aprilie 1997, iar Mobil Rom a lansat serviciul sau, Dialog, doua luni mai tarziu, la 6 iunie.
Structura de proprietate implica un partener strain majoritar - operator de telefonie mobila implicat in administrarea de zi cu zi a companiei, TIW (Telesystem International Wireless) din Canada si AirTouch in MobiFon sau France Telecom Mobile International (FTMI) in Mobil Rom, dar si parteneri romani si straini, in principal investitori pasivi. (IEEE Communications Magazine)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
