Analiză

Turismul naţional la români: "E frumos la Poiana Braşov, dar trebuie să fii patriot ca să vii aici. Preţurile sunt mari"

Turismul naţional la români: Un turist din Poiana Braşov: "E frumos, dar trebuie să fii patriot ca să vii aici. Preţurile sunt mari"

Autor: Mirabela Tiron

18.01.2013, 00:08 9854

"Am venit pentru o zi în Poiană. În încercarea de-a ne caza am găsit toate camerele ocupate, aşa că seara ne întoarcem în Bucureşti. Este frumos în Poiană, dar tot la Austria îmi este gândul, unde este mai ieftin şi sunt sute de kilometri de pârtie", a spus Victor Vlanga, administrator la o firmă, care schia joi pe pârtiile din Poiană, alături de fiica lui, cu câteva zile înainte ca ea să înceapă şcoala.

 

Un abonament pe zi la instalaţiile pe cablu din Poiană costă 135 de lei

El spune că tarifele pentru abona­mentele la instalaţiile pe cablu sunt mari comparativ cu cele din staţiunile austriece raportat la oferta de pârtii de schi. Un abonament de o zi în Poiană, ce oferă acces la instalaţiile pe cablu, costă 135 de lei (31 de euro) pentru un adult şi 75 de lei (17 euro) pentru un copil.

Spre comparaţie, în Ischgl/Samnaun, care se întinde din Austria în Elveţia şi în care Victor Vlanga a fost de mai multe ori la schi, tarifele sunt mai bune raportat la servicii, după cum spune el. În această zonă de schi, unde sunt 43 de instalaţii pe cablu şi un domeniu schiabil de 238 de kilometri de pârtie (11 kilometri are cea mai lungă pistă), preţul unui ski pass pe zi este de 42,5 euro pentru un adult, potrivit datelor de pe site-ul ischgl.com.

"Nu cred că îi putem prinde pe austrieci din urmă. În Austria cu 800 de euro stau două persoane şase zile într-o cameră cu demipensiune (...) austriecii te tratează regeşte. Au telecabine duble şi scaune încălzite", a precizat el.

 

Trei ore şi jumătate până în Poiană, peste zece până în Austria

Proximitatea de Capitală reprezintă însă un mare avantaj pentru Poiana Braşov, mulţi români alegând să meargă în staţiunea de lângă Braşov, unde ajung cu maşina în circa trei ore şi jumătate faţă de peste zece ore cât este durata călătoriei cu maşina până într-o staţiune din Austria. Distanţa dintre Bucureşti şi Poiana Braşov este de circa 190 de kilometri, în timp ce din Bucureşti în Salzburg sunt 1.400 de kilometri, iar până la Innsbruk aproape 1.500 de kilometri.

Aşa se face că parcările din Poiană erau pline săptămâna trecută de maşinile tu­riştilor, cele mai multe fiind maşini scumpe, ca Audi Q6 sau BMW, cu număr de Bu­cureşti.

 

Mai mulţi kilometri de pârtie după investiţia de 28 milioane de euro

Efectele investiţiei de 28 de milioane de euro în dezvoltarea domeniului schiabil din Poiană se văd, aşa cum spun cei mai mulţi operatori din turism.

În decembrie 2011 a fost inaugurat noul domeniu schiabil din Poiana Braşov, o investiţie finanţată de Gu­vernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale în parteneriat cu Primăria Bra­şov.

În urma acestei investiţii, suprafaţa schiabilă a staţiunii Poiana Braşov a crescut cu 35 de hectare, până la 85 de hectare, iar lungimea pârtiilor de la 16,4 kilometri la 24 de kilometri.

"De la sfârşitul lunii decembrie, în fiecare zi parcarea a fost plină, cele mai multe maşini fiind din Capitală", a spus un angajat al firmei P&P, care administrează o parcare din Poiană, al cărei tarif este de 12 lei pe zi. În cazul acestei parcări nu există opţiunea plăţii pe oră. Doar în parcările private ale hotelurilor tariful este pe oră, dar poate ajunge şi la 6 lei.

 
 

Peste 200 de euro pentru un sejur de trei zile

Un alt turist venit la schi în Poiana Braşov, Bogdan Filip, profesor, a spus că a alocat un buget de 1.000 de lei (230 de euro) pentru un sejur de trei zile la munte.

"Nu ne-am cazat în Poiană, ci în Braşov, aşa cum facem în fiecare an." Preţurile la cazare sunt mai mici în Braşov decât în Poiană, dar şi oferta este mai bogată.

În Poiană, capacitatea de cazare se ridică la circa 2.800 de locuri în vile, pensiuni şi hoteluri, potrivit ultimelor date disponibile.

Dorin, un alt român venit în Poiană cu familia, care lua prânzul în restaurantul unei pensiuni din apropiere de pârtie, a declarat că "trebuie să fii patriot ca să vii în vacanţă în Poiană, preţurile sunt foarte mari".

El a menţionat că i se par scumpe cursurile de schi pentru copii, "o oră cu monitorul pe pârtie este 70 de lei, iar echipamentul de schi 40 de lei pe zi".

La centrele de închiriere, echipamentele de schi pentru copii se închiriau cu 40 de lei pe zi, 100 de lei pe trei zile şi 210 lei pe săptămână, în timp ce pentru adulţi cu 50 de lei pe zi, 130 pe trei zile şi 280 de lei pe săptămână.

Reprezentanţii centrelor de închiriere echipamente sportive se feresc să dea in­for­maţii cu privire la businessul lor, numărul de clienţi sau veniturile pe care le au. ZF a încercat să vorbească cu angajaţi de la două centre de schi, însă nu a reuşit. O situaţie similară este şi în cazul pensiunilor.

"Cel mai bun sezon din ultimii 50 de ani"

Adrian Badu, instructor de tenis şi schi, prezent pe pârtia din Poiană, spune că în tabăra de schi, de care se ocupă 20 de instructori de schi, s-au înscris 100 de copii. "Este cel mai bun sezon din ultimii 50 de ani. Tabăra costă 1.300 de lei pe săptămână şi include cazarea şi masa. Aproape 90% din copii au venit din Bucureşti", a spus el.

Emil Fărcăşanu, directorul general al şcolii de schi ANA, deţinută de George Copos, spune că pentru această şcoală lucrează 148 de instructori.

"Zilnic avem cam 70 de cursanţi. O oră cu un monitor de schi costă 70 de lei. Cererea pentru cursul de schi a crescut în acest sezon", a spus el.

 

22.000 de treceri pe zi la instalaţiile pe cablu

Şi cererea pentru urcări cu instalaţiile pe cablu a crescut. La finalul anului trecut, com­pania ANA Teleferic, ce administrează insta­laţiile din Poiană, avea afaceri de două milioane de euro faţă de 1,4 milioane de euro în 2011, po­trivit lui Ion Rufa, administratorul companiei.

În medie, pe zi în vârf de sezon, cum a fost în perioada sărbătorilor de iarnă, se înre­gistrează 22.000 de treceri prin instalaţiile pe cablu, din care 11.000 de treceri cu telegondola. ANA Teleferic are două telecabine, o telegon­dolă şi 5 teleschiuri în Poiană. La acestea se adaugă cele două telescaune ale Primăriei.

Din decembrie anul trecut, preţurile la transportul pe cablu au fost majorate cu 8% de către Consiliul Local. Astfel că pentru o urcare cu telecabina un turist va plăti 20 de lei şi 30 de lei pentru o urcare şi coborâre, în timp ce pentru telegondole şi teleschiuri tariful urcării diferă în funcţie de numărul de puncte.

 


Cea mai lungă pârtie este de 5,3 kilometri

Pârtia Drumul Roşu din Poiana Braşov rămâne şi anul acesta cea mai lungă pârtie din ţară, cu o lungime de 5.300 de metri, după in­vestiţia făcută în domeniul schiabil din această staţiune. Tot în Poiană se poate schia pe pârtia Sub Teleferic, cu o lungime de 2.860 de metri, dar şi pe Sulinar cu o lungime de 2.820 de kilometri şi pe pârtia Lupului cu o lungime de 2.620 de metri. Se mai poate schia şi pe pârtiile Kanzel, Ruia, Stadion.

Ionuţ, un alt turist venit la schi în Poiana Braşov, a spus că i se pare foarte frumos în Poiana Braşov, dar şi scump.

"Cred că preţurile sunt cu 20% mai mari decât în staţiuni din alte ţări", a spus el. Irina din Republica Moldova spune că a plătit 300 de euro pentru şase nopţi în Poiana Braşov. Francezul David din Paris, care venise în Poiană cu un grup de prieteni, spune că pentru sejurul de trei zile a plătit 200 de euro, rezervarea fiind făcută din timp pentru a prinde preţuri mai bune. El ştia de Poiana Braşov, fiind student la o universitate din Cluj.

Mici businessuri au apărut: Taverna Racilor

Mai mulţi turişti, mai multe locuri ocupate în hoteluri şi mai multe mese pline în restaurantele din Poiană.

Paul Nicolau, proprietar la Taverna Racilor din Poiana Braşov, o terasă chiar în buza pârtiei de schi, spune că zilnic vinde 20 de porţii de raci, cu 35 de lei pe porţie. Asta înseamnă veni­turi de 700 de lei pe zi. "Moldovenii şi ucrai­ne­nii mănâncă raci, în ultimele 23 de zile am vân­dut bine", a spus el. Cei care vor să ia mai mult decât o gustare în Poiană aleg restau­ran­tele din pensiuni, hoteluri sau pe cele inde­pendente.

"Nu mai avem niciun loc la mese. (...) În medie o familie lasă 150 -200 de lei pe masa de prânz", spune un angajat din restaurantul unei pensiuni. O cafea se vinde cu 7 lei, un cappu­ccino cu 9 lei, o supă de pui cu 12,5 lei, o ciorbă ţărăneasă cu 14 de lei, iar o pizza cu 21 de lei, potrivit datelor din meniul restaurantului unei pensiuni. Nu doar restaurantul pensiunii era ocupat, ci şi toate cele 17 camere, preţul pe noaptea de cazare, cu mic dejun inclus fiind de 245 de lei.

 

150 de euro pe noapte pentru cazare în hotel de lux

Tarife mai mari la cazare sunt în hotelurile de lux, cu centre spa, cum este cazul unităţii de patru stele Sportul din Poiană. După investiţia de 11 mil. euro în modernizarea hotelului, deschiderea unui centru spa şi a unei săli de conferinţe, tariful la cazare a ajuns la 152 de euro pe noapte într-o cameră dublă.

Cele trei hoteluri ale omului de afaceri George Copos - Sportul, Poiana şi Bradul - din staţiunea Poiana Braşov au avut în ianuarie un grad de ocupare de 85%. De revelion aproape 450 de pachete de cinci nopţi au fost vândute în cele trei hoteluri deţinute de Copos.

Preţul pachetului pentru o familie a fost de 2.000 de euro, tarif ce includea cazare, mese şi acces la spa, potrivit Carminei Gal, directorul general al hotelului. Aproape trei milioane şi jumătate generează aceste hoteluri. Şefa celor trei hoteluri a declarat că după investiţiile în ho­telul Sportul şi cele în domeniul schiabil rea­li­za­te de autorităţi, "pot spune că am intrat într-o nouă eră. Ne-am schimbat segmentul de cli­enţi, cei mai mulţi care se cazează în hote­lu­rile noastre sunt români cu venituri peste medie".

Înainte de realizarea investiţiei de 11 milioane de euro cele trei hoteluri atrăgeau turişti en­glezi, însă anul acesta nu mai sunt contracte cu grupurile de englezi, ţinta fiind clienţii ro­mâni.

 

Sunt şi români care nu renunţă la staţiunile austriece

Mulţi români însă continuă să îşi petreacă vacanţa de iarnă în staţiunile austriece în detrimentul staţiunilor româneşti.

În sezonul de iarnă 2011/2012 au fost 150.000 de români în Austria, număr mai mare cu 2% faţă de anul anterior. Numărul înnop­tărilor s-a ridicat la 548.000, potrivit ultimelor date transmise de Oficiul Naţional de Turism al Austriei. Austria conduce detaşat în topul pre­ferinţelor pasionaţilor de schi. Sezonul de vârf pentru schi este perioada sărbătorilor de iarnă (Cră­ciun şi revelion), precum şi ianuarie şi fe­bruarie.