• Leu / EUR5.2524
  • Leu / GBP6.1135
  • Leu / USD4.5199
Analiză

UE are alta parere

27.04.2001, 00:00 24


Comisia Europeana este destul de rezervata in privinta evolutiei economiei romanesti in acest an. Comparativ cu datele economice luate in calcul de autoritatile romane, Comisia Europeana (CE) are in vedere alti indicatori economici.

Inflatia luata in calcul de CE este de 37%, fata de 25%, tinta guvernului Nastase. Una din cele mai mari diferente se inregistreaza la cresterea economica. In timp ce guvernul mizeaza pe un salt de 4,1% al economiei, expertii Uniunii Europene sunt mult mai rezervati, estimand o crestere de numai 1,8%.

Intrebat de ce previziunile economice ale Comisiei Europene privind Romania sunt mai pesimiste decat cele ale guvernului de la Bucuresti, comisarul european pentru extindere Gunther Verheugen a explicat ieri la Bucuresti ca, probabil, partea romana nu a avut la dispozitie ultimele date referitoare la previziunile economice pentru statele membre ale Uniunii Europene, care vor avea "fara indoiala efecte asupra economiilor tarilor candidate".

Cresterea economica in Uniunea Europeana este posibil sa fie mai redusa decat estimarile, la fel ca si in Statele Unite. Incetinirea cresterii economice la nivel mondial, plus intrarea intr-o eventuala recesiune va avea urmari si in alte state, printre care si Romania.

Expertii CE se asteapta ca tendinta de crestere economica in Romania sa ramana pozitiva si in 2002, dar constrangerile asupra ofertei, rezultate din cauza lipsei reformelor structurale, vor limita potentialul unei imbunatatiri sustinute a standardului de viata.

Eventuale esecuri in procesele de privatizare, fiind mentionate cazurile Sidex si Banca Agricola, ar fi considerate, potrivit analizei Comisiei Europene ca un semn de lipsa de angajament, ceea ce va afecta credibilitatea guvernului in acest domeniu.

Gunther Verheugen a tinut sa sublinieze ca actualul guvern roman are la dispozitie "cel mai favorabil mediu politic" pentru a face schimbari radicale in tara, avertizand guvernul ca aceasta ocazie nu trebuie ratata. (Cristian Hostiuc / Gabriel Barliga)



Comisia Europeana nu face prognoze bazate pe simple promisiuni

Romania va continua in acest an procesul de crestere economica inceput in 2000, va avea mai multe resurse pentru investitii, va reusi sa reduca si inflatia, insa toate aceste performante raman in viziunea Comisie Europene mult mai modeste in comparatie cu ambitiile guvernului Nastase.

Romania ar putea reusi in acest an sa reduca inflatia de la 40,7 in 2000 la 37%, pe fondul politicii bancii centrale de a urmari obiective cum sunt stabilitatea ratei reale de schimb si acumularea de rezerve valutare suplimentare, se arata in Monitorul Reformei Economice al Comisiei Europene.

Documentul cuprinde previziunile economice pentru cele treisprezece tari candidate la aderarea la Uniunea Europeana in perioada 2001-2002.

Estimarile Bruxelles-ului asupra principalilor indicatori macroeconomici sunt mult mai rezervate decat cele ale guvernului.

Prognoza pe baza careia a fost construit proiectul de buget pentru anul 2001 ia in calcul o rata a inflatiei de 25%, un deficit bugetar de 4% din PIB si un ritm de crestere economica de 4,1%.

Guvernul sustine, de exemplu, ca premisele unei dezinflatii sensibile vor fi asigurate de accelerarea reformelor de ajustare structurala, insa Bruxelles-ul asteapta rezultate vizibile pentru a-si imbunatati viziunea.

Expertii Comisiei Europene estimeaza ca tendinta de crestere economica, inceputa in 2000 dupa trei ani de cadere, sa ramana pozitiva pe parcursul perioadei 2001-2002, insa apreciaza ca numeroasele constrangeri asupra ofertei, ritmul lent al aplicarii reformelor structurale, vor limita potentialul unei imbunatatiri sustinute a standardului de viata.

Cu toate ca deficitul fiscal va fi limitat la 4% din PIB, cresterea platilor ameninta stabilitatea financiara pe termen mediu, precizeaza documentul dat publicitatii de Comisia Europeana.

Potrivit analizei, eventualele esecuri in procesul de privatizare ar fi considerate ca un semn de lipsa de angajament, ceea ce va afecta credibilitatea guvernului in acest domeniu.

In acest sens sunt mentionate cazurile SIDEX si Banca Agricola, utlimul fara a lua insa in calcul recenta semnare a contractului de vanzare-cumparare.

Pe ansamblu, cresterea economica in tarile candidate este de asteptat sa se mentina solida in 2001 si 2002, dupa o crestere puternica in anul 2000, in ciuda unei deteriorari a mediului international.

Cresterea ridicata sustinuta ar trebui sa stabilizeze somajul pana la sfarsitul perioadei de prognoza. Cu toate acestea, rata somajului ridicata va ramane o provocare majora pentru tarile candidate. Preturile mai mari la energie par sa fi avut ca rezultat o crestere doar temporara a presiunii inflationiste.

Pentru anul 2001, sunt prevazute urmatoarele rate medii de crestere pentru cele 10 tari candidate aflate in tranzitie: cresterea PIB: 4,0%, inflatie: 9,9%, rata somajului: 12,4%, balanta comerciala (procente din PIB): 6,5%.

"Evolutiile economice din 2000 au depasit usor, in aproape toate statele candidate, estimarile optimiste ale Comisiei din toamna anului trecut", se arata in raportul instantei executive a Uniunii Europene.





Comisia Europeana este mult mai rezervata decat guvernul



Pentru anul acesta, Comisia Europeana apreciaza ca Romania va inregistra un ritm de crestere a Produsului Intern Brut de numai 1,8%.

Aceasta in conditiile in care prognoza macroeconomica pe baza careia a fost construit bugetul de stat pe anul acesta prevede o crestere economica in termeni reali de 4,1%.

Prognoza guvernului se bazeaza pe estimarea unei cresteri a productiei industriale cu 5,2% in acest an, precum si pe potentialul de care inca dispun exporturile.

Bruxelles-ul crediteaza insa Romania cu cea mai slaba performanta economica dintre toate cele treiprezece tari candidate la aderarea la Uniunea Europeana. O crestere moderata, de sub patru procente, ar urma sa mai inregistreze Slovacia, Lituania si Republica Ceha.

Un caz special ramane Turcia, a carei economie va inregistra un declin de 2% in acest an, care va fi urmat de o expansiune de 3,3% in 2002. Totusi, oficialii UE apreciaza ca aceste previziuni sunt nesigure, ca urmare a ultimelor evenimente economice din Turcia.





Bruxelles-ul vede o rata a investitiilor de 3% din PIB



Prognoza Comisiei Europene prevede pentru anul acesta o crestere a investitiilor pana la o rata de 3% din PIB, fata de 0,8% in 2000.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei nu impartaseste aceasta viziune, considerata mult pres pesimista.

De altfel, guvernul mizeaza pe o formare bruta de capital de nu mai putin de 9,5%, ceea ce reprezinta o crestere mare, dupa ce in anii trecuti investitiile au inregistrat caderi de 19-20%.

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei considera ca informatiile obtinute pana in prezent prin anchete proprii sau realizate de BNR si de Institutul National de Statistica, sustin prognozele proprii si, in nici un caz, o evolutie negativa a procesului investitional.

Prognoza Comisiei Europene, de numai 3%, situeaza Romania pe penultimul loc intre tarile in tranzitie candidate la aderare. Cea mai mare rata de investire, de 13% din PIB, este estimata pentru Bulgaria





Inflatia nu poate fi sugrumata dintr-un foc



Inflatia, eternul pariu pierdut al guvernantilor, ar putea scadea in acest an la 36,7%, urmand ca in 2002 sa coboare la 23,7%, apreciaza Comisia Europeana in prognoza macroeconomica pentru tarile candidate la UE.

Economistii de la Bruxelles nu cred in posibilitatea reala a unei "sugrumari" a inflatiei direct de la 40,7% in 2000 la 25% in 2001, asa cum s-a angajat guvernul Nastase.

Desi inflatia a scazut constant in ultimele doua luni, ajungand de la 3,7% in ianuarie, la 2% in martie, chiar si majoritatea analistilor romani sunt de de parere ca nivelul de 25% pentru intregul an ramane o estimare foarte optimista si au indoieli serioase ca o sa iasa asa.

?inta guvernului se bazeaza pe o serie de variabile destul de dificil de controlat, asa cum o demonstreaza experienta anului trecut, cand fostul executiv isi stabilise un obiectiv similar: incheierea procesului de eliminare a subventiilor incrucisate, accelerarea reformelor structurale, mentinerea unei politici monetare prudente, diminuarea presiunii asupra leului si o mentinerea deprecierii cursului de schimb sub nivelul ratei anuale a inflatiei, si, poate cel mai dificil de realizat, reducerea durabila a anticipatiilor inflationiste ale agentilor economici.

Anul 2000 a dovedit ca daca piata nu crede in posibilitatea reducerii inflatiei, ajunge sa actioneze impotriva acestui obiectiv, mai ales ca unii reusesc sa obtina castiguri din inflatie.





Comisia este mai pesimista si la acest capitol



Asumat de executiv ca pe o "realitate", deficitul bugetar estimat de expertii de la Bruxelles pentru 2001 este de 4% din Produsul Intern Brut, superior obiectivului de 3,7% prevazut in legea bugetului de stat.

Dintre tarile in tranzitie candidate la aderarea la UE, dezechilibre bugetare mai mari ar urma sa inregistreze Cehia, care s-ar putea confrunta in acest an cu un deficit de 9,4%, si Slovacia, pentru care prognoza indica un nivel de 5,4%.

In cazul Romaniei, Comisia Europeana apreciaza ca nivelul estimat pentru anul acesta se va mentine si in 2002, in conditiile in care programul de guvernare al cabinetului Nastase prevede o reducere a acestuia pana la 3,3%.

Acesta ar fi de fapt un deficit bugetar acceptabil si din punctul de vedere al FMI, care a solicitat pentru anul in curs mentinerea diferentei dintre venituri si cheltuieli sub pragul de 3,5% din PIB. Principala problema ramane gasirea de surse de finantare a deficitului bugetar.

In anul 2000, finantarea deficitului s-a asigurat in proportie de 35% de pe piata interna si de 65% de pe piata externa.

Potrivit Legii bugetului pe 2001, guvernul mizeaza pe o crestere a veniturilor cu 1,1% fata de 2000, ca urmare a masurilor de relansare economica si a unei mai bune colectari.

Impozitele directe, cu o pondere de 18,5% din PIB, ar urma sa fie mai mari cu 0,7%, in timp ce impozitele indirecte, cu o pondere de 12,4% din PIB, ar urma sa inregistreze o crestere de 0,8% din PIB.





Evolutie stabila a somajului



Numarul angajatilor din Romania ar urma sa scada in acest an cu 0,8%, mentinandu-se ritmul din 2000, estimeaza expertii Comisiei Europene.

De asemenea, rata somajului prognozata pentru 2001 se ridica la 7,7%, urmand ca in 2002 sa ajunga la 7,8%.

Numarul total de someri inregistrati, la sfarsitul lunii martie a anului 2001, in evidentele agentiilor judetene pentru ocupare si formare profesionala, a fost de 999.846 de persoane, reprezentand o rata a somajului, la nivel national, de 10,4%, cu un procent si jumatate in scadere fata de aceeasi luna a anului trecut.

Presedintele ANOFM, Ioan Cindrea, secretar de stat in Ministerul Muncii, a preconizat pentru luna urmatoare "o diminuare semnificativa a somajului", in conditiile in care, in luna aprilie, au fost oferite, in cadrul Bursei generale a locurilor de munca, peste 52.000 de slujbe.

Judetele unde rata somajului inregistreaza valori cu mult peste media pe tara sunt Botosani (17,2%), Braila (17,1%), Hunedoara (16,4%), Neamt (16,1%), Vaslui (14,7%), Valcea (13,2%) si Alba (13%).

In judetele Satu Mare, Bihor, Vrancea, Ilfov si in municipiului Bucuresti, rata somajului este cu mult sub media pe tara, si anume intre 4,5 si 6,6%.

De la inceputul anului si pana in prezent ANOFM a depistat 142.500 de locuri de munca vacante, din care aproape 85% in sectorul privat. La sfarsitul lunii martie 2001, ramasesera vacante aproape 30.000 de locuri de munca.

Potrivit situatiei prezentate de ANOFM, la aceeasi data erau cuprinse la cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare profesionala peste 33.000 de persoane, din care aproape 25% someri.

De asemenea, din cele peste 65.000 de persoane asistate in cadrul programelor de masuri active pentru combaterea somajului, finalizate sau in derulare, finantate de Banca Mondiala, pana la data de 12 aprilie 2001, mai mult de 12.000 de persoane si-au gasit un loc de munca.





Crestere economica solida in tarile candidate



Comisia Europeana estimeaza ca statele candidate la integrarea in UE vor inregistra o crestere economica solida pe masura ce se apropie de aderare, in ciuda previziunilor pesimiste referitoare la economia globala.

Comisia indica in raportul semestrial ca economiile tuturor celor treisprezece state candidate au inregistrat o crestere pozitiva anul trecut, pentru prima data de la inceputul tranzitiei.

Prognozele Comisiei indica, pentru grupul celor treisprezece, o crestere a PIB de 1,8% in 2001, respectiv de 4% in 2002, dupa nivelul de 4,6% atins anul trecut. De asemenea, inflatia este estimata la un nivel de 29% in acest an, respectiv de 15,3% in 2002, comparativ cu 27,6% in 2000.

"Desi stabilizarea macroeconomica a progresat in mod clar in majoritatea statelor candidate, nu este momentul pentru ca acestea sa se complaca in situatia actuala. Experienta a aratat ca, pe masura ce liberalizarea circulatiei capitalurilor si integrarea pe pietele internationale de capital progreseaza, riscurile potentiale si costurile erorilor de politica se amplifica", apreciaza Comisia Europeana.





Deficitul comercial, inca suportabil



Deficitul comercial prognozat de Comisia Europeana pentru anul acesta se ridica la 4,2% din PIB, in crestere fata de nivelul de 3,9% inregistrat in 2000. In 2002 ar urma sa ajunga la 4,9%.

La acest capitol Romania pare sa stea mult ma bine decat alte tari candidate la aderare, cele mai importante deficite, de peste 10% din PIB, fiind estimate in Estonia si Letonia.

Exporturile au inceput sa dea semne de oboseala in februarie, cresterea lunara de numai un procent nereusind sa compenseze saltul de aproape 7% inregistrat de importuri.

Deficitul comercial FOB/CIF pe primele doua luni ale anului a ajuns astfel la 592,8 milioane de dolari, de aproape cinci ori mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Cheltuielile cu importurile au urcat in februarie la 1,249 miliarde de dolari, in crestere cu 42,9% fata de aceeasi luna a anului trecut.

Importurile CIF realizate in primele doua luni au totalizat 2,41 miliarde dolari, mai mari cu 45,4% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.





Deficitul de cont curent in crestere



Deficitul balantei de cont curent a Romaniei va urca in acest an la 3,6% din Produsul Intern Brut, pentru ca in 2002 sa ajunga la un nivel de 4,1%, estimeaza expertii Comisiei Europene.

Programul de guvernare al cabinetului Nastase prevede pentru 2001 un deficit de cont curent de 3,9%, respectiv de 3,3% in 2002.

Contul curent a inregistrat, in luna ianuarie 2001, un deficit de 107 milioane dolari, de 2,4 ori mai mare decat cel inregistrat in perioada corespunzatoare a anului 2000.

Deficitul contului curent a fost influentat in principal de inregistrarea unui minus de 157 de milioane dolari al balantei comerciale, in timp ce la capitolul transferuri curente s-a realizat un surplus de 50 milioane de dolari.

Surplusuri au mai fost inregistrate, in aceasta perioada, pe segemntul transporturilor - un milion de dolari, precum si la capitolul venituri - 7 milioane de dolari.


Te-ar putea interesa și:

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează Conferința ZF Piața de Capital, 25 septembrie. Fii partenerul nostru!
Principalele valute BNR - vineri, 13:37
EUR
USD
GBP
Azi: 5.2524
Diferență: -0,0228
Ieri: 5.2524
Azi: 4.5199
Diferență: -0,148
Ieri: 4.5199
Azi: 6.1135
Diferență: 0,0655
Ieri: 6.1135