Washington: Statele Unite l-au eliberat pe ultimul prizonier afgan detinut la baza de la Guantanamo Bay. Eliberarea prizonierului, acum in varsta de 67 de ani, constituia singurul motiv de divergenta ramas in relatiile dintre SUA si Cuba, de la reinstaurarea la putere a lui Fidel Castro in urma alegerilor democratice din urma cu 16 ani. Bruxelles: Sefii statelor din Uniunea Europeana au decis, in principiu, sa mai dea o sansa introducerii noii monede unice care va urma sa intre in circulatie in statele membre. Surse ale presedintiei UE, care actualmente este detinuta de reprezentantul Turciei, Selim Ataturk, au afirmat ca este foarte putin probabil ca noua moneda sa fie numita "euro", denumire care ar trimite la vechea moneda unica europeana, proiect comunitar care a esuat in urma cu mai bine de un deceniu, din cauza refuzului Germaniei si al Italiei de a-si rezolva problema deficitului bugetar. Helsinki: Compania Nokia a anuntat ca a lansat primul telefon mobil care permite utilizatorilor sa trimita si sa primeasca holograme, pe langa imagini video, fotografii, muzica si text. Actiunile Nokia au crescut cu 3% in urma anuntului, dar analistii continua sa-si puna problema daca exista pe piata o cerere suficient de mare pentru mesageria cu holograme.
E un obicei al ziaristilor sa imagineze, din cand in cand, astfel de stiri, ca sa scape de mecanica realitatii din prezent sau ca sa se joace cu viziunea altora despre viitor. Cele de mai sus au fost publicate acum cateva zile intr-o editie speciala a cotidianului The Wall Street Journal Europe (WSJE), cu scopul de a oferi cititorilor de azi ai ziarului o imagine despre ceea ce ar putea citi peste douazeci de ani, in 2023. Cum insa editia speciala e motivata de aniversarea a douazeci de ani de aparitie a ziarului, alaturi de stirile de mai sus si de altele ca ele apar si stiri adevarate publicate in 1983, iar efectul citirii lor in paralel e destul de curios: Andropov condamnand planul lui Reagan privind noile rachete antibalistice, lupta lui Margaret Thatcher pentru denationalizarea unor sectoare industriale sau introducerea unui nou disc optic de catre Matsushita par acum la fel de ireale ca si telefoanele Nokia cu holograme. In fond, nici pentru cititorii din 1983 n-ar fi parut plauzibile clonarea sau platile prin Internet.
Sugestia catre cititor ar fi ca incercarea de a imagina viitorul nu trebuie tratata intotdeauna ca un exercitiu de roman SF - si e o sugestie cu atat mai apasata cu cat in 1999 si in 2000, presa internationala a abundat de scenarii privind lumea mileniului al treilea, care de care mai indraznete in previziuni. Optimismul acestora era alimentat de boom-ul economic care iradia dinspre lumea occidentala, in primul rand dinspre SUA, si care parea sa nu cunoasca limite. Acum, cand termenii de criza si recesiune au ajuns la ordinea zilei, viziunile despre viitor au devenit mult mai reticente. Nici unul din articolele despre viitor publicate de WSJE nu descriu o lume din cale-afara de placuta pentru pamantenii din 2023: o parte sunt analize serioase, care pornesc de la datele prezentului si nu se indeparteaza cu mult de la ele, iar celelalte sunt eseuri voit fanteziste, unde ironia e de fiecare data mai tare decat eventuala aplecare spre "wishful thinking".
Visul unei superputeri europene
Tocmai de o asemenea gandire influentata de propriile aspiratii dau dovada cetatenii din statele Uniunii Europene, judecand dupa rezultatele sondajului despre viitorul Europei, realizat de WSJE si compania de cercetare a pietei GfK. Conform sondajului, 29% dintre locuitorii UE apreciaza ca, in termen de 20 de ani, Europa va fi o putere economica egala cu SUA, 22% ca va fi o superputere egala cu SUA, 6% chiar ca va fi superputerea mondiala dominanta. Numai 25% cred ca Europa va continua sa ramana in urma SUA, in timp ce 18% nu se pot pronunta. Mai mult, proportii destul de insemnate din cei chestionati considera oportun ca extinderea UE sa aiba in vedere la un moment dat, pe langa statele candidate cu care au inceput deja negocieri de aderare, si Turcia, Rusia, tari balcanice ca Albania sau Serbia si chiar Maroc sau Tunisia.
Trebuie spus ca optimismul cetatenilor comunitari privind viitorul Europei e maxim in tarile scandinave si minim in Germania, ceea ce reflecta evident situatia economica actuala a acestor zone ale continentului. Mult mai rezervati se arata economistii si sociologii intervievati de WSJE, care tind sa creada ca, probabil, peste 20 de ani economia Europei va fi in ansamblu mai mare si mai puternica decat cea americana, dar ca nu va fi la fel de integrata ca aceasta din urma, atata vreme cat e putin probabil ca statul national sa-si piarda importanta actuala in doar doua decenii.
In ceea ce ii priveste pe cetatenii americani inclusi in sondaj, 52% dintre ei cred ca Europa va fi mai puternica decat America, dar ca nu va fi atat un rival militar, cat unul economic, astfel incat consolidarea europeana nu va dauna in mod necesar relatiilor dintre cele doua puteri. Si aici, analistii se arata mai rezervati, sau macar mai nuantati: Zbigniew Brzezinski, fost consilier al presedintelui american Jimmy Carter, e de parere ca viitorul politic al planetei va depinde de modul in care SUA si Europa vor intelege sa abordeze problema terorismului si amenintarea nucleara din partea unor tari ca Irakul sau Coreea de Nord. Mai precis, Brzezinski se intreaba daca SUA vor fi suficient de responsabile in exercitarea rolului actual de superputere, adica dispuse sa actioneze in cadrul legal al ONU si si in parteneriat cu Europa - respectiv, daca Europa va reusi sa-si depaseasca egoismul actual si sa se implice impreuna cu SUA in chestiunile de politica globala.
Unde Brzezinski isi declara certitudinea nu e in privinta relatiei dintre Europa si SUA, ci in privinta a doua fenomene care au ajuns in ultimii doi ani cele mai dragi teme ale futurologilor: saracia lumii a treia, care genereaza ura si terorism, si involutia demografica a tarilor dezvoltate, in favoarea lumii a treia. Expertul sustine ca nici unul din aceste fenomene nu va constitui in urmatorii 20 de ani, prin el insasi, factor determinant pentru politica globala. Ele vor putea produce efecte doar daca unul din cei trei piloni ai echilibrului mondial va inceta sa-si mai exercite rolul: America, daca va actiona unilateral ca "jandarm al planetei", Europa, daca va ramane izolata, in afara si China, daca eforturile actuale de democratizare vor esua in instabilitate politica.
Haina, un fel de doctorie
Partea de SF oarecum inevitabila in orice previziune cu bataie lunga e ilustrata in WSJE prin cateva articole care incearca sa aproximeze rolul tehnologiei in lumea viitorului. Pentru multimea de dispozitive wireless, nevoia de surse de electricitate mai rezistente in timp decat actualele baterii pe baza de litiu i-ar putea face pe producatori sa se orienteze fie spre celule de alimentare pe baza de hidrogen, fie spre conceperea unor microprocesoare cu economizor de energie, sustin reprezentantii unor firme ca NEC, Sanyo, respectiv Texas Instruments. Mai departe, daca si in 2023 va ramane imposibil ca un computer sa vada, in schimb tehnologia recunoasterii vocale a comenzilor se va fi perfectionat in asemenea masura - sustin cei de la Philips Electronics - incat vor ajunge realitate masina care deschide usa, porneste radioul si incalzeste motorul inca de cand soferul iese din casa, ori casa care aprinde lumina si umple cada de baie cu apa mult inainte ca proprietarul sa se fi intors acasa dupa o zi de munca.
Moda vestimentara se va subordona, la randul ei, unor necesitati legate de sanatate, pe masura ce populatia planetei va fi imbatranit si va fi devenit indiferenta la brandurile din industria modei, capataand in schimb o conceptie strict utilitara despre haine. Companiile producatoare de fibre si fire textile afirma ca va fi posibil ca hainele viitorului (care, in treacat fie zis, nu vor mai avea nevoie de fier de calcat) sa-l poata ajuta pe purtator sa slabeasca, sa miroasa frumos sau sa-si alunge depresia.
In fine, tendinta actuala de personalizare tot mai accentuata a informatiei livrate consumatorului de presa va duce la sofisticarea circuitului acesteia: pe de o parte, perfectionarea tehnicii wireless de culegere si transmitere a stirilor (cei de la CNN cred ca videofonul va deveni vedeta presei audiovizuale), pe de alta parte, inmultirea dispozitivelor capabile sa primeasca informatii personalizate, de la actualele telefoane mobile sau palm-uri si pana la radiouri sau televizoare care selecteaza singure programele si stirile de care posesorul lor e interesat. Presedintele executiv al diviziei britanice a News Corp., Les Hinton, crede insa ca, dincolo de stirile utilitare repede digerabile, nevoia de a intelege mai in profunzime ce se intampla va putea fi satisfacuta numai de ziare, ceea ce va face ca presa scrisa sa ramana pe piata, in ciuda concurentilor ei electronici.
Produsul Intern Brut mondial este estimat sa creasca in urmatorii 20 de ani cu 105% fata de nivelul actual. Potrivit Bancii Mondiale si calculelor facute de WSJE, SUA vor ramane cea mai mare economie a lumii si vor realiza 28% din PIB mondial, respectiv aproape 16 miliarde de dolari. Europa Occidentala, cu 14 miliarde de dolari, va realiza doar 25%, fata de 29% in 2003, motivul acestei involutii fiind, in opinia expertilor, rata de crestere mult mai mare a economiei americane. Urmeaza Japonia, cu aproape 6 miliarde, China cu 5 miliarde si restul Asiei cu aproape 3 miliarde. Canada, India, Europa Centrala si de Est vor contribui la PIB mondial cu circa 1,1-1,2 miliarde de dolari, in timp ce restul zonelor geografice nu vor trece de un miliard de dolari, cu exceptia blocului comercial Mercosur (Argentina, Uruguay, Paraguay, Brazilia si Chile), al carui PIB se va situa in jur de 2,1-2,2 miliarde de dolari.
La gura unei sobe electronice
Daca unele din viziunile de mai sus pot parea usor neverosimile, WSJE are grija sa tempereze orice elan prea optimist al imaginatiei, precizand la tot pasul ca toate gadgeturile evocate nu vor fi altceva decat produse de varf, de care se vor bucura numai oamenii cu bani foarte multi si nici atunci intr-o masura atat de mare incat sa justifice deja traditionalele clisee despre omul modern care se teme sa nu se piarda intr-o lume tot mai robotizata. Si casa inteligenta, si clonarea, si identitatea electronica a cetatenilor planetei sunt privite cu un scepticism constant de autorii articolelor.
Aceasta este, de fapt, diferenta de baza dintre abordarea de acum a viitorului si cea din urma trei sau patru ani, cand inovatiile tehnologice erau vazute ca fiind accesibile in scurt timp masei consumatorilor, nu doar elitei. Nicaieri in WSJE nu scrie asta explicit, dar un aer deziluzionat pluteste peste toate articolele. Perspectiva de baza asupra anului 2023 e aceea a unei lumi unde tendinta de scadere a numarului de copii nou-nascuti si cresterea sperantei de viata a adultilor de azi va face ca principala forta sociala sa fie pensionarii, in functie de nevoile carora se vor stabili prioritatile politice si economice ale statelor. Oamenii de peste 65 de ani vor reprezenta prin 2030 circa 20% din populatia statelor dezvoltate, fata de numai 10% in 1960.
Ca atare, batranii vor determina atunci ce gen de companii vor merge cel mai bine - cele care ofera consumatorului in primul rand confort pentru timpul sau liber: liniile aeriene economice, supermarketurile, turismul de masa, piata caselor de vacanta. Alte posibilitati de investitii rentabile in 2023, in opinia WSJE, vor fi companiile farmaceutice si de biotehnologie (legat nu de clonare, ci de aparitia unor noi tratamente ale bolilor cronice sau incurabile), actiunile din domeniul energiei (tehnologia wireless si evolutia pietelor in curs de dezvoltare vor creste nevoia de electricitate) sau piata chineza (care in 20 de ani va fi de patru ori mai mare ca acum).
Surprize prea mari de la vreo bursa sau alta nu vor fi de asteptat, o data ce bursele europene si cele americane tind inca de pe acum sa se sincronizeze din ce in ce mai mult. Si, in orice caz, nu se mai pune problema in nici un caz ca randamentele investitiilor in actiuni sa le egaleze pe cele din anii '90. O lume, asadar, uniforma si fara surprize - cel mai potrivit loc pentru o batranete linistita, petrecuta eventual la gura vreunei sobe electronice cu comanda vocala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
