Scăderea numărului de emigranţi români din 2013 a fost o consecinţă a faptului că perioada de criză care a afectat sudul, centrul şi vestul Europei nu i-a încurajat pe români la plecări suplimentare, însă un nou fenomen a început să se intensifice şi să micşoreze fenomenul migraţiei extrene: migraţia circulatorie.
„Avem de-a face cu un nou fenomen, cel al intensificării migraţiei circulatorii, care este puţin vizibil şi greu de prins în statistici. Cercetătorii pun pe piaţă date privind numărul de oameni care au migrat pentru un an de zile sau mai mult, dar există situaţii precum sunt cele ale medicilor euronavetişti, care îşi iau timp de o lună concediu şi se duc să lucreze în străinătate acolo unde au o oportunitate, să vadă cum e. Ei vin şi pleacă, este un euronavetism care ia amploare“, a spus profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Marile drame demografice ale României care vor deveni bombe sociale şi economice
El a adăugat că o situaţie similară se întâmplă şi în cazul românilor care pleacă să lucreze în agricultură, pe contracte de două sau de trei luni de zile, în state precum Spania, Germania, Olanda sau Marea Britanie. „O parte a populaţiei preferă acest fel de navetism, reglementat. Însă aceşti oameni se regăsesc foarte greu în statistici, doar în urma unor sondaje. E un fenomen care nu se vede, dar care este fundamental. Pe termen mediu, ne aşteptăm ca fenomenul migraţiei externe pe o durată mai mare de un an să se reducă, aceasta fiind o urmare a intensificării fenomenului de migraţie circulatorie“. În opinia sa, euronavetismul este facilitat de fapul că, în prezent, românii au un capital de relaţii în străinătate foarte mare, fie că e voba de relaţiile pe care le au cu rudele, cu prietenii, cu cunoştinţele pe care şi le-au făcut de-a lungul timpului.
„Problema este că, pentru a reduce costurile şi a creşte beneficiile acestui fenomen, este nevoie de o instituţionalizare a circulaţiei migratorii, pentru că în acest moment în România, spre deosebire de situaţia din Polonia, se găsesc foarte puţine agenţii de recrutare de forţă de muncă pentru străinătate, iar unele nu sunt legale sau nu sunt credibile.“
