In 1988, un grup de 37 de tineri universitari si tineri intelectuali a creat Alianta Tinerilor Democrati - Partidul Civic Ungar (FiDeSz - MPP) din "dorinta de libertate" si in semn de protest fata de realitatile din Ungaria de atunci. Un an mai tarziu, cel care in 1993 va deveni presedintele formatiunii si apoi, din 1998, premierul tarii, Viktor Orban, va soca opinia publica din tara si din strainatate prin discursul rostit cu ocazia inhumarii lui Imre Nagy. El pleda atunci pentru organizarea de alegeri libere si democratice si cerea trupelor rusesti sa paraseasca cat mai grabnic teritoriul tarii, unde ramasesera de la revolutia din '56. Dupa zece ani, partidul lui a ajuns la putere si, alaturi de Partidul Independent al Micilor Proprietari si Forumul Democrat Ungar, a continuat reformele de la inceputul anilor '90, astfel incat, in 1999, tara a fost primita in NATO la summit-ul de la Washington.
O alianta pentru o alta Ungarie
Punctul de vedere exprimat de Orban in 1988 reprezenta, de fapt, mesajul unei generatii care dorea sa preia stafeta de la batranii "kadaristi" pentru a se reintoarce in spatiul european de care Ungaria a fost vremelnic despartita de tancurile trimise de Kremlin.
Treptat, acestia au preluat puterea. Fie ca este vorba de administratie, conducerea firmelor sau societatilor comerciale, sau de principalele partid politice, cei care obisnuiesc sa se numeasca "generatia '89", oameni cu varste cuprinse intre 25 si 30 de ani, ocupa posturi cheie. De altfel, aceasta este si principala si cea mai sigura realizare cu care guvernul Orban se poate mandri. "Schimbarea elitei" a fost ceruta in numeroase randuri de catre "tinerii democrati" si, din 1998, a fost si pusa in aplicare. Cu toate acestea, nu se poate vorbi de un conflict intre generatii, ci doar intre mentalitati si moduri de gandire. Actualul ministru de Externe Janos Martonyi, de exemplu, depaseste cu mult varsta mentionata anterior, ceea ce nu l-a impiedicat sa fie un promotor al integrarii in structurile europene si euro-atlantice. Mai degraba, se poate vorbi de un spirit al timpului la care noua elita a Ungariei este racordata. Majoritatea membrilor guvernului Orban au facut studii in strainatate unde si-au insusit spiritul competitiei economiei de piata si ideile comunitare.
La alte capitole, Cabinetul Orban a reusit sa continue ceea ce incepusera socialistii: instaurarea statului de drept, crearea unei economii de piata si procesul de integrare in UE si NATO. De altfel, in campania electorala din 1998, liderii FiDeSz au spus foarte clar ca "vor mai mult decat o schimbare de guvern, dar mai putin decat una de sistem". Ceea ce insemna, dupa cum a explicat Orban intr-un interviu acordat pentru "Europai utas" la putin timp dupa desemnarea sa ca premier, ca ei doresc sa preia institutiile ale caror baze fusesera puse in '90, fara insa a aduce vreo modificare de structura a formei statului.
In drum spre Europa
Tinerii democrati si-au propus inainte de preluarea mandatului obiective curajoase - crestere economica anuala de 7%, eliminarea coruptiei si simplificarea sistemului de impozite. Daca pana acum rezultatele economice ale guvernului Horn nu avusesera impact decat asupra unui numar scazut de cetateni ungari, rezultatele Cabinetului Orban, desi in unele locuri departe de cele prognozate, au inceput sa schimbe mai mult viata omului obisnuit. In perioada 1997-1998, cresterea economica a fost consolidata si stimulata de catre volumul investitiilor straine. Restructurarea sectorului public si o imbunatatire substantiala a balantei de plati a facut posibila reducerea gradului datoriei publice. Pilonii dezvoltarii economice din ultimii doi ani au fost creati prin programul de stabilizare din 1995. Un prim rezultat este cresterea productiei industriale, de la 2,3% in 1996, la 11,1% in 1997. In 1998, PIB crescuse cu 5,1%. In ce priveste reformele structurale, in 1997 fusesera bifate deja doua dintre cele mai importante capitole: adoptarea unui nou sistem de pensii si privatizarea completa a sistemului bancar.
Aceasta situatia buna explica, in parte, rezistenta economiei ungare la mediul ostil existent anul trecut in Europa Centrala si de Est in timpul razboiului din Iugoslavia. Astfel, in 1999 s-a inregistrat un trend crescator datorita investitiilor straine directe masive si a reformelor structurale din sectorul comercial, ceea ce a ajutat Ungaria sa castige noi piete externe in zona euro. Cresterea exporturilor, corelata cu o scadere a importurilor, a dus la un deficit de cont curent mai mic decat fusese prognozat: potrivit Economist Intelligence Unit (EIU) aceasta a fost de 2,8 miliarde de dolari, echivalentul a 5,8% din PIB. Desi rata inflatiei a fost de 9,8%, cu mult mai mult decat se anuntase la inceputul anului, s-a inregistrat o scadere fata de 1998, cand se inregistrase 14,3%. In acelasi timp, rata somajului ajunsese la 9,6%.
Bugetul pe anul in curs este bazat pe o crestere de 2,5% a cheltuielilor, astfel incat deficitul sa fie pastrat in jurul a 3,5% din PIB. De asemenea, este prognozata o rata a inflatiei de 6-7%, si o crestere a importurilor si exporturilor de 9-11%, ceea ce ar duce la o scadere a deficitului de cont curent de 2,5 miliarde USD. Cu toate acestea, comparativ cu alte tari din centrul Europei, institutiile financiare internationale sunt nemultumite de modul in care a fost realizata reforma in sistemul securitatii sociale (asigurarile de sanatate in mod special). Comparativ cu alte tari membre ale OECD, in Ungaria se inregistreaza cel mai scazut nivel de viata, iar intarzierea constituirii unui sistem corespunzator ingrijoreaza comunitatea internationala.
Beneficii pentru maghiarii de pretutindeni
In ciuda acestor nerealizari, guverul Orban se poate mandri ca a contribuit la revenirea tarii in familia europeana. Membra a NATO si aflata intr-un stadiu avansat de integrare in UE, Ungaria a reusit, in plus, sa dobandeasca un rol important in centrul Europei. Ceea ce ar putea avea efecte benefice asupra comunitatilor maghiare care traiesc in bazinul carpatic. Imbunatatirea consecutiva a situatiei economice i-a permis sa acorde un sprijin financiar mai sustinut pentru maghiarii din afara granitelor, a caror soarta este in permanenta atentie a autoritatilor de la Budapesta. Astfel, a fost posibila, de exemplu, alocarea de catre Parlamentul ungar a unei sume de doua miliarde de forinti pentru infiintarea unei universitati particulare in Transilvania. In acest context pot fi plasate si discutiile care au loc in ultima vreme la Budapesta privind legea privind statutul maghiarilor de pretutindeni, prin care ar urma sa fie acordate unele drepturi pentru diaspora din centrul si estul Europei.
In afara de aceste avantaje de ordin economic, Ungaria, ca membra NATO, dobandeste o deosebita importanta geostrategica in partea europeana a Aliantei. In timpul si dupa conflictul din Iugoslavia, diplomatia de la Budapesta a incercat sa contribuie la restabilirea echilibrului in aceasta parte a batranului continent. Astfel, au fost organizate mai multe intalniri cu liderii opozitiei sarbe, in incercarea de a-i aduce pe acestia la aceeasi masa pentru a lupta impotriva lui Milosevici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
