Analiză

Yasser Arafat a murit. In Orientul Mijlociu incepe o noua era

12.11.2004, 00:00 125

Presedintele Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, 75 de ani, simbol al rezistentei palestiniene, a murit ieri dimineata la spitalul militar Percy, din Clamart, in apropiere de Paris. Pentru unii, este o oportunitate pentru un dialog deschis cu Israelul, care sa pregateasca pacea. Pentru altii, disparitia liderului palestinian este debutul unor aprige dispute pentru controlul Autoritatii Palestiniene. Cert este faptul ca o data cu moartea lui Arafat Orientul Mijlociu a intrat intr-o alta era.
Anuntul mortii lui Arafat a fost facut de un ministru palestinian, la Cartierul General din Ramallah, iar ulterior confirmat de medicii de la spitalul din Franta, unde Arafat era internat de doua saptamani. Liderul Autoritatii Palestiniene intrase in coma, in urma unei hemoragii cerebrale, in urma cu trei zile si a fost tinut in viata cu ajutorul unor aparate. Este inca neclar diagnosticul liderului palestinian. In cursul ultimelor doua saptamani au fost evocate mai multe patologii si boli, neconfirmate insa oficial. Primul buletin medical oficial emis de spitalul din Percy indeparta ipoteza unei leucemii, dar confirma anumite "anomalii ale sangelui". Sotia lui Yasser Arafat, Suha, a controlat informatiile legate de starea sanatatii sotului ei si s-a prevalat de legislatia franceza pentru a nu fi facute publice informatii legate de cauzele decesului.
Funeraliile vor fi organizate astazi la Cairo, capitala Egiptului, unde in urma cu 75 de ani s-a nascut cel care avea sa devina presedintele Autoritatii Palestiniene. Insumarea se va desfasura in aceeasi zi la Ramallah. Ceremonia va fi "restransa si oficiala", potrivit autoritatilor, si va avea loc pe aeroportul international din Cairo. Autoritatile s-au temut sa organizeze funeralii grandioase din ratiuni de securitate.
 Locul ales pentru desfasurarare a funeraliilor si locul inmormantarii sunt rezultatul unui compromis. Dorinta declarata de mai multa vreme de Arafat era sa fie inmormantat pe Esplanada Moscheilor, in Ierusalimul de Est, considerat al treilea loc sfant pentru lumea  islamica, dupa Mecca si Medina. Islaelienii s-au opus categoric acestei variante. A fost ales Cairo, pe de o parte pentru ca este orasul natal al liderului palestinian iar, pe de alta parte, pentru ca este considerat bastionul panarabismului si sediul ligii arabe. Insa, si pentru ca in capitala egipteana accesul liderilor lumii care vor veni sa aduca un ultim omagiu lui Yasser Arafat este mai usor decat in teritoriile palestiniene, izolate de armata israeliana.
Pregatirile pentru funeralii au fost incepute inainte de anuntarea oficiala a decesului. Inca de miercuri buldozerele inlaturau bucatile de beton din jurul cladirilor de la Muqataa, resedinta liderului palestinian din ultimii trei ani. De asemenea, au fost fixate detaliile privind transportarea trupului neinsufletit. In credinta islamica - Arafat era musulman sunnit - inhumarea are loc in 24 de ore de la constatarea decesului, inainte de apusul soarelui. La inhumare, asista in general barbatii si este de preferat sa se faca vinerea, zi speciala de rugaciune.
Vestea mortii lui Arafat a scos in strada mii de palestinieni. Barbati, femei, copii si-au plans liderul purtand in brate fotografiile sale sau Coranul. Agentiile internationale de stiri transmiteau ca in Fasia Gaza, dar si in orase din teritoriile palestiniene, barbatii au tras in aer rafale de arme automate si au dat foc in strada pneurilor de cauciucuri, exprimandu-si astfel furia la vestea mortii presedintelui.
In Cisiordania, la Ramallah, cartierul general al lui Yasser Arafat in ultimii trei ani, steagurile au fost coborate in berna, iar televiziunea si posturile de radio au inceput difuzarea lecturii unor versete din Coran.
Gruparea radicala Hamas a prezentat condoleante, printr-un comunicat citit intr-o moschee. Responsabilii Hamas au acuzat Israelul ca l-ar fi otravit pe Arafat, informatie infirmata de oficialii palestinieni. Reprezentantii Jihadului Islamic din Gaza au declarat ca luptatorii gruparii il plang pe care pe care il numesc "lider de seama al poporului palestinian".
Autoritatile au declarat timp de 40 de zile de doliu pe tot teritoriul palestinian. Steagurile au fost coborate in berna, autoritatile publice isi inceteaza activitatea pentru o saptamana, timp in care si scolile sunt inchise. S-au tras, de asemenea, grilaje peste magazine intrucat toate activitatile de comert vor fi blocate in urmatoarele zile.
Cele 40 de zile de doliu conincid cu sfarsitul Ramadamului - o perioada de penitenta pentru musulmani. Dupa rugaciuni si cainta ar fi urmat o perioada de bucurie insa aceasta va fi amanata dupa cele 40 de zile de doliu.
Israelul a reactionat impunand blocarea totala a Cisiordaniei, ca urmare a mortii liderului palestinian Yasser Arafat si riscurilor comiterii de atentate. Prin impunerea acestei masuri, palestinienii din Cisiordania care dispun de permis de munca nu au drept de sejur pe teritoriul israelian pana la noi ordine.



Ce spun liderii lumii
Cancelariile lumii au reactionat la aflarea vestii iar, mai multi oficiali si-au anuntat prezenta la funeralii.
Secretarul general al Natiunilor Unite, Koffi Anan, a declarat ca este miscat de moartea liderului palestinian, "simbol al aspiratiilor nationale ale poporului palestinian".
La Washington, presedintele George W. Bush a transmis condoleante si a apreciat ca moartea lui Yasser Arafat este un moment de rascruce in istoria palestiniana. Presedintele francez, Jacques Chirac a declarat ca a primit cu tristete vestea mortii liderului palestinian. Presedintele rus, Vladimir Putin, a declarat ca moartea lui Yasser Arafat este o pierdere grea pentru poporul palestinian.
Prima reactie din partea Israelului a venit prin intermediul ministrului justitiei, Yosef Lapid. El a declarat ca l-a urat pe Arafat pentru ca a fost raspunzator de moartea atator israelieni si pentru ca nu a permis procesului de pace sa inainteze. Ulterior, presedintele israelian, Moshe Katzav, si-a exprimat speranta ca decesul liderului palestinian va permite constituirea unei noi conduceri palestiniene, care va deschide un "nou capitol" in relatiile cu Israelul.
Oficialitatile de la Bucuresti - presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase - au reactionat, de asemenea, transmitand condoleante apropiatilor liderului palestinian.
Oficiali olandezi, germani, britanici, chinezi si francezi si-au anuntat participarea la funeraliile liderului palestinian, in timp ce Statele Unite au declarat ieri ca nu au luat inca o decizie in acest sens.



Ultimul fedayn
Nascut la Cairo in 1929, al saselea copil al unei familii palestiniene din Gaza, Yasser Arafat a incarnat timp de o jumatate de secol cauza rezistentei palestiniene. Mult timp considerat un terorist de comunitatea internationala, el a fost artizanul declaratiei de principiu privind autonomia Autoritatii Palestiniene, semnata in septembrie 1993 la Washington.
Un an mai tarziu, in 1994, primea Premiul Nobel pentru Pace impreuna cu fostul premier israelian Yitzak Rabin.
 Perseverent, pragmatic politic si mare orator, Yasser Arafat a reusit sa impuna pe agenda internationala cauza poporului palestinian. In pofida tenacitatii sale legendare, Arafat nu a putut concretiza principalul sau obiectiv: crearea unui stat palestinian care sa inglobeze Cisiordania si Fasia Gaza, cu capitala in Ierusalimul de Est, anexat de Israel in 1967.
Israelienii au esuat in incercarile lor repetate de a-l lichida sau de a-l indeparta de cauza palestiniana, izolandu-l in ultimii trei ani in Cartierul General de la Ramallah, in Cisiordania, sau amenintindu-l cu expulzarea.
 Incepind cu decembrie 2001, "batranul", asa cum era numit de catre palestinieni, nu a mai parasit Cartierul General de la Ramallah, fiind constrans sa asiste neputincios la slabirea Autoritatii Palestiniene, ca urmare a operatiunilor militare israeliene declansate ca represalii la atentatele palestiniene.
Viata sa a fost marcata de incercari. Sub autoritatea sa, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) se delimiteaza de tutorii sai arabi, devenind un stat in stat in Iordania pana la ruptura din 1970, cand Arafat este gonit de armata regelui Hussein.
Scenariul se repeta si in Liban, distrus de razboiul civil si apoi de invazia israeliana. Arafat paraseste Libanul pe mare, sub protectia Frantei.  In 1983, urmarit de armata siriana si de grupuri de disidenti palestinieni, este din nou obligat sa paraseasca Libanul sub protectia Frantei. Invins in confruntarea armata, Arafat se instaleaza la Tunis.
Lupta politica si diplomatica inlocuieste treptat lupta armata. Dupa declansarea, in 1987, a primei Intifada al carei initiator si conducator a fost, Arafat opteaza pentru negocieri cu Israelul.
  Sotia liderului palestinian, Suha, in varsta de 41 de ani, are o imagine controversata in societatea palestiniana. Fiica a unei bogate familii crestine, Suha Arafat a fost educata in Franta, si-a facut studiile la Sorbona. S-a casatorit in secret cu Yasser Arafat, in 1990. A strarnit unele discutii din cauza toaletelor foarte moderne, discordante cu obiceiurile austere ale sotului sau.
Moartea lui Arafat lasa neclarificat misterul banilor pe care de-a lungul anilor, Organizatia de Eliberare a Palestinei, i-a strans din donatii, afaceri si taxe care au intrat direct pe numele liderului palestinian. FMI a precizat ca ajutorul international acordat Autoritatii Palestiniene - controlati de Arafat - a fost de peste un miliard de dolari in ultimii patru ani. Presa internationala scrie ca nu este foarte clar care este diferenta dintre averea personala a lui Arafat si fondurile publice palestiniene. Averea liderului palestinian a fost apreciata de revista Forbes la aproximativ 300 de milioane de dolari.



Ce urmeaza dupa Arafat?
Marea temere a observatorilor este ca perioada post-Arafat va fi marcata de lupte pentru putere.
Acest lucru este posibil pentru ca Arafat a strans in mana sa toata puterea. Era presedinte al Autoritatii Palestiniene (creata dupa inchierea acordurilor de pace, de la Oslo), un fel de guvern palestinian. (Postul de premier nu a fost creat decat in urma cu doi ani, la presiunile SUA, care nu mai doreau ca toata puterea sa fie in mana lui Arafat.
Era presedinte al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) si era liderul miscarii politice Fatah, (pe care o constituise in anii '60), grupare dominanta din cadrul OEP.
Iata, asadar, trei functii importante care au fost puse in joc. Ce au ele in comun este doar modul defectuos in care functioneaza, din cauza stilului personal al lui Arafat.
Autoritatea Palestiniana este acuzata de coruptie, in OEP exista mai multe factiuni, iar Fatah penduleaza intre a fi o miscare politica, dar de multe ori a fost acuzata ca incurajeaza atentatele antiisraeliene. Palestina este, asadar, dirijata din mai multe centre de putere. Cert este ca OEP si Fatah au o influenta mult mai mare decat Autoritatea Paestiniana, care, teoretic, conduce tara si ii reprezinta pe palestinieni in relatiile internationale.
Lupte pentru putere s-ar putea inregistra intre vechea garda din jurul lui Arafat care, interimar, a preluat functiile vacante, si noua garda - oameni tineri din teritorii, fosti sefi ai securitatii palestiniene sau ai gruparilor radicale care, pana in prezent, nu au indraznit sa-l atace direct pe Arafat. Nu este insa sigur ca nu vor porni un razboi impotriva noilor lideri, pentru a acapara puterea.
Asadar, cel putin pana vor fi organizate alegeri pentru noul presedinte al Autoritatii Palestiniene (in 60 de zile), conducerea teritoriilor palestiniene va fi una colegiala.
Ieri au fost desemnati, interimar, sefii structurilor ramase vacante. Presedintele Adunarii Legislative (Parlamentul format din 88 de membri) Rawhi Fattuh a preluat functia de presedinte executiv al Autoritatii Palestiniene. Considerat de palestinieni drept o figura "stearsa", Fattuh este un vechi tovaras de exil al lui Arafat, si s-a reintors in teritorii o data cu liderul palestinian, in 1994.
Mahmul Abbas, numarul doi in Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, a fost numit lider al acestei organizatii. Ca si Fattuh, era apropiat de Arafat si este cofondator al miscarii Fatah. A fost primul premier palestinian si si-a dat demisia in septembrie 2003, dupa o cearta cu Yasser Arafat, pe tema reformarii serviciilor de securitate. Este considerat un "om al americanilor". El a condamnat militarizarea celei de-a doua Intifade (inceputa in 2000) si le-a cerut palestinienilor sa adopte modul de protest al primei Intifade (1987-1993) cand palestinienii organizau marsuri si, in cel mai rau caz, aruncau cu pietre in militarii evrei.
Pentru presedintia Fatah va fi adus un om tocmai din Tunis - Faruk Kaddumi. Secretar al Comitetului Politic al OEP, el a avut o relatie oscilanta cu Arafat. S-a opus, de altfel, acordurilor de la Oslo (1993) prin care Isaelul si Palestina se recunosteau reciproc ca stat. Este considerat un politician cu vederi radicale, el exprimandu-si sustinerea pentru atacurile sinucigase impotriva evreilor.
Premierul  Ahmed Qurei, care ramane in functie, face si el parte din vechea garda. El a revenit din exil o data cu Arafat si, in noile conditii, va juca un rol extrem de important, mai ales in ceea ce priveste procesul de pace.
Nu este insa sigur ca lucrurile vor ramane asa pentru o seama de alti liderii din teritorii vor sa participe la conducerea tarii.
Saptamana trecuta, gruparea terorista Hamas i-a cerut premierului Ahmed Qurei crearea unui comandament politic unificat care sa gestioneze treburile tarii. La intalnirea care a fost organizata au participat 13 miscari palestiniene - intre care Hamas, Jihadul Islamic si gruparile Al-Aqsa - miscari care au organizat majoritatea atacurilor sinucigase antiisraeliene.
Este pentru prima data cand Hamas cere sa participe la putere - si-a manifestat intentia de a participa in toate organismele in care se va discuta organizarea alegerilor. Hamas spune ca, daca ele vor fi corecte, va castiga. Nu exista semnale ca Hamas ar vrea, cu adevatat, sa se transforme in partid politic - ieri de pilda a indemnat la continuarea Intifadei si a acuzat Israelul ca l-a otravit pe Arafat.
Hamas are o mare influenta  in Gaza si preluarea puterii ar putea zadarnici planul lui Ariel Sharon de retragere din Fasia Gaza, plan aprobat in urma cu o luna de Knesset. Cresterea influentei liderilor locali ar putea declansa lupta pentru putere. Deja, in vara trecuta, in teritorii, diferite grupuri rivale au declansat un razboi pe fata - au fost implicate trupe ale Autoritatii Palestiniene si ale Hamas, care au rapit mai mutli responsabili cu securitatea.
Lideri locali, precum Mohammed Dahlan (fost sef a securitatii) sau liderul Intifadei, Marwan Barghuti (condamnat la inchisoare pe viata in Israel) au fost vazuti, de-a lungul vremii, drept succesori ai lui Arafat. Israelul a spus ieri ca nu-l va elibera pe Barghuti.
Israelul s-a aratat dispus sa coopereze cu orice conducere moderata a palestinienilor. Pentru premierul Ariel Sharon disparitia lui Arafat "poate marca o schimbare istorica pentru Orientul Mijlociu".
De acest lucru depinde si implicarea SUA si pozitia administratiei americane fata de noua conducere palestiniana, care ieri s-a aratat dispusa sa coopereze cu Israelul. SUA s-au pronuntat pentru planul de retragere limitata (din Gaza) initiat anul acesta de premierul Sharon, si pare ca a abandonat planul cvartetului (UE-SUA-ONU-Rusia) care prevedea crearea unui stat palestinian pana in 2005. mirela.luca@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO