Zece tari din Europa Centrala si de Est au statutul de candidati pentru integrarea in NATO, dar, numai sapte dintre ele au sanse reale de a fi invitate, astazi, sa adere la Alianta.
Cele sapte tari sunt Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria. Macedonia si Albania nu vor fi incluse in acest val de aderare, iar Croatia, care si-a depus de putin timp candidatura, va adera probabil intr-un viitor mai indepartat.
Dupa formularea invitatiilor de aderare, viitorii membri mai au de parcurs o serie de etape inaintea integrarii, cu drepturi depline, in organizatie, inclusiv semnarea, anul viitor, a protocoalelor de aderare. Intregul proces de ratificare va dura circa un an si jumatate, primirea oficiala a noilor membri fiind prevazuta pentru vara anului 2004.
Bulgaria. Autoritatile de la Sofia au depus, in ultimii ani, eforturi constante pentru realizarea acestui obiectiv strategic. Autoritatile bulgare, vor fi insa cu sufletul la gura pAâsna in ultimul moment, din cauza recentelor dezvaluiri privind exporturile de armament in Irak. Multi analisti politici considera ca, din motive strategice, Bulgaria va deveni, totusi, membra a Aliantei. Bulgaria si-a restabilit relatiile diplomatice cu NATO in iulie 1990. In decembrie 1993 Parlamentul de la Sofia anunta ca Bulgaria doreste sa adere cat mai rapid la NATO. De atunci si pAâsna in prezent autoritatile de la Sofia au intensificat dialogul cu Alianta. Bulgaria s-a numarat printre candidatii cei mai activi la misiunile NATO printre care SFOR (in Bosnia) si KFOR (in Kosovo).
Estonia. Cele trei state baltice si-au coordonat permanent eforturile de integrare in NATO. Estonia tara cu 1,4 milioane de locuitori si cu o puternica minoritate rusofona, a aderat la Parteneriatul pentru Pace in 1994, iar in septembrie 1996 presedintii celor trei tari baltice s-au angajat sa depuna toate eforturile pentru a indeplini criteriile de aderare la NATO. In 2001 secretarul general al NATO George Robertson afirma ca Estonia este un "candidat excelent" pentru aderarea la NATO. Soldatii armatei estone au o participat la o serie de misiuni NATO de mentinere a pacii, printre care KFOR si SFOR.
Letonia. tara cu 2,3 milioane de locuitori, Letonia a stabilit relatii cu NATO in martie 1992. In februarie 1994, tara adera la Parteneriatul pentru Pace, iar in aprilie 1995 Parlamentul adopta un nou concept de politica externa, care stabilieste drept principala prioritate integrarea in NATO.
NATO isi inaugureaza o misiune in Letonia in 1998. Parlamentul leton amendeaza, in mai 2002, legea privind limba nationala, eliminand prevederile considerate de NATO drept discriminatorii la adresa minoritatii rusofone. In prezent, Letonia participa la KFOR, in cadrul batalionului englez, cu echipe militare si de politie.
Lituania. In iunie 1993, Lituania participa la manevre comune cu NATO, Rusia si Polonia, iar in ianuarie 1994 adera la Parteneriatul pentru Pace.
In august 2000, Statele Unite au deschis un Birou de Cooperare militara la ambasada din Vilnius, cu scopul de a ajuta Lituania in vederea aderarii la NATO.
Aproximativ 800 de soldati lituanieni au participat, incepand cu 1994, la misiunile NATO din Balcani.
Slovacia a fost exclusa din primul val al extinderii NATO, ca urmare a atitudinii antidemocratice a guvernului condus de presedintele Vladimir Meciar.
Ca urmare a unei mobilizari fara precedent a opozitiei, la alegerile din septembrie 2002, Meciar nu a reusit sa obtina suficiente voturi pentru a forma guvernul. NATO a amenintat ca, daca el revine la putere, tara nu va fi admisa in Alianta. Interesul Slovaciei pentru NATO a fost anuntat oficial pentru prima data in noiembrie 1993. In 1994, Slovacia semneaza acordul de aderare la Parteneriatul pentur Pace .
In 1999, autoritatile de la Slovacia ofera acces in spatiul aerian pentru avioanele NATO care participa la operatiunile din Iugoslavia. Slovacia participa, in prezent, la misiunile SFOR si KFOR, impreuna cu contingente cehe.
Slovenia. Slovenia si-a inceput campania de aderare la NATO imediat dupa separarea de Iugoslavia, in 1991. In martie 1994 se alatura Parteneriatului pentru Pace. NATO nu i-a acceptat candidatura in 1997. In martie 1999, Slovenia permite utilizarea spatiului sau aerian de catre aviatia NATO in timpul bombardamentelor din Iugoslavia. Fortele armatei slovene au participat la mai multe misiuni de pace ale Aliantei, printre care SFOR si KFOR.
Croatia tara cu 4,3 milioane de locuitori si forte armate formate din circa 57.000 de militari, Croatia are prima tentativa de apropiere de NATO in 1994 dar candidatura a fost depusa insa abia in 1997. In data de 14 mai 2002, ministrii de Externe din cele 19 state membre NATO si-au exprimat satisfactia fata de intregrarea in Planul de Actiune pentru Aderare (MAP) a Croatiei, devenita astfel cel de-al zecelea stat candidat la aderare.
Macedonia tara beneficiaza de sprijinul Aliantei Nord-Atlantice pentru stabilizarea situatiei interne. La scurt timp dupa declararea independentei, in 1991, Macedonia si-a exprimat dorinta de a se integra in organizatiile europene si internationale, in 1995 devenind cel de-al 27-lea stat care a aderat la Parteneriatul pentru Pace. La 28 martie 1998, Macedonia solicita integrarea in Alianta Nord-Atlantica, invocand deteriorarea situatiei de securitate in zona, din cauza conflictului din Kosovo. Consiliul NATO aproba, in 1997, deplasarea trupelor KFOR in Macedonia. In mai 2001, secretarul general al NATO, George Robertson, declara ca in Macedonia este pe punctul de a izbucni o criza grava si isi exprima sprijinul pentru autoritatile de la Skopje, care se confruntau cu rebeliunea separatistilor albanezi. In iunie 2001, NATO decide trimiterea in Macedonia a 3.000 de militari, care sa participe la actiunea de dezarmare a rebelilor albanezi.
Guvernul macedonean si rebelii albanezi au incheiat, in iulie 2001, acorduri separate cu NATO dupa retragerea rebelilor albanezi din mai ulte zone ale Macedoniei.
Albania. tara cu 3,6 milioane de locuitori si o armata formata din 27.000 de militari, Albania, este membra a Parteneriatului pentru Pace si a Consiliului pentru Parteneriat Euro-Atlantic, dar perspectiva aderarii este indepartata.
Albania a participat pentru prima data la aplicatii comune cu unitati din tari membre NATO in ianuarie 1995. In aprilie 1999, Albania adopta o lege care permite stationarea fortelor NATO pe teritoriul tarii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
