Analiză

Zece pentru Bucureşti: proiectele care apropie oraşul de statutul de capitală europeană. GALERIE FOTO

Zece pentru Bucureşti: proiectele care apropie oraşul de statutul de capitală europeană. GALERIE FOTO

Zece pentru Bucureşti

Autor: Cristi Moga

31.08.2011, 00:08 16236

Zece obiective cu o valoare a investiţiei de circa 1,2 miliarde de euro şi cu termen de finalizare în perioada 2008-2014 contribuie la schimbarea imaginii Bucureştiului, al şaselea oraş din Europa în funcţie de numărul de locuitori, arată o analiză a Ziarului Financiar. Traiul zilnic într-un oraş mare poate provoca numeroase inconveniente, pornind de la timpul pierdut în trafic, zgomotul sau praful, dar acestea pot fi compensate într-o oarecare măsură de posibilitatea de a vedea o piesă de teatru nouă în fiecare săptămână, a avea acces la arhiva de 12 milioane de volume a Bibliotecii Naţionale sau de a viziona un meci de fotbal important direct pe stadion.

Iar când aceste activităţi au loc într-un Teatru Naţional renovat din temelii (din 2013), într-o bibliotecă nouă de peste 100.000 de metri pătraţi, în care sunt şi săli de expoziţii, cafenele şi restaurante (din toamna acestui an) sau pe un stadion standard "Elite" de 55.000 de locuri (de săptămâna viitoare), viaţa într-un oraş cu două milioane de locuitori devine mai interesantă.

Pentru ieşirile la cumpărături, mallurile construite în oraş, dintre care se distinge proiectul Cotroceni Park, o investiţie de 300 de milioane de euro, oferă suficiente alternative, în timp ce pub-urile şi restaurantele de pe lângă Lipscani sunt o variantă pentru serile lungi de vară.

Chiar şi spitalele din oraş încep să arate altfel. Private, doar în acest an au fost deschise patru spitale de mari dimensiuni, în timp ce la stat, Colţea - cel mai vechi spital din oraş - are de câteva luni un aspect complet nou, ce aduce mai degrabă a hotel de lux. Cu toate acestea, în ultimii zece ani numărul turiştilor străini care s-au cazat pentru cel puţin o noapte la hotelurile şi pensiunile din România a crescut cu doar 54%, la 1,34 milioane, în ciuda aderării la Uniunea Europeană şi a creşterii semnificative a zborurilor de pe aeroportul Otopeni. Aeroport care din primăvara acestui an are de două ori mai multe ghişee de check in şi 15 porţi de îmbarcare noi, adică o capacitate mai mare de a prelua turişti către aeronave. Dar au ce vedea turiştii în Bucureşti? Casa Poporului, Ateneul sau Muzeul Satului sunt de mulţi ani obiective pe lista celor mai mulţi vizitatori, dar de la un oraş căruia în urmă cu câţiva ani i se spunea "micul Paris" aşteptările sunt mult mai mari.

AFI Palace Cotroceni - 300 mil. euro - octombrie 2009

Mallul AFI Palace Cotrooceni, cel mai scump centru comercial construit vreodată în România, a devenit fără îndoială şi un punct turistic al oraşului, oricât de contestate ar fi mallurile pe plan local. Dacă Parisul beneficiază de galeriile Lafayette, iar Lisabona are, spre exemplu, de circa 12 ani un mall de 120.000 mp precum Centro Colombo, în Bucureşti a fost nevoie de o investiţie de 300 mil. euro pentru crearea mallului de pe bulevardul Timişoara, care a devenit o destinaţie de cumpărături şi distracţie pentru circa 50.000 de bucureşteni în fiecare zi, dar şi pentru oameni din afara oraşului.

Proiectul beneficiază atât de cea mai mare parte a retailerilor internaţionali prezenţi pe plan local, cât şi de o arhitectură care atrage în primul rând prin zona centrală de sub cupola de sticlă de peste 3.000 mp, printre cele mai mari de acest gen din Europa. Mallul este deţinut de grupul israelian AFI Europe.

Pasajul Basarab - 240 mil. euro - iunie 2011

Cea mai importantă lucrare de infrastructură a Capitalei din ultimii 20 de ani, pasajul de 1,9 kilometri care face legătura între cartierele Militari-Drumul Taberei şi nordul Capitalei a fost finalizat la cinci ani după începerea lucrărilor, în urma unei investiţii de 240 de milioane de euro.

Pasajul a fost realizat de firmele FCC Construccion (Spania) şi Astaldi (Italia) şi, cel puţin în perioada verii, a fluidizat o bună parte din traficul rutier din zona Eroilor - Gara de Nord.

Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent şi a căii ferate în zona gării Basarab, întregind inelul principal de circulaţie rutieră a oraşului.

Centrul Istoric - 20 mil. euro - 2011

Cea mai "la modă" zonă a Bucureştiului a devenit în ultimii doi ani centrul istoric, unde au fost deschise circa 100 de pub-uri şi restaurante, ca urmare a îmbunătăţirii infrastructurii din zonă. În urmă cu cinci ani pe străduţele de pe lângă Lipscani erau doar 2-3 restaurante şi pub-uri sportive, Club A, Fire sau Mes Amis, dar în prezent puţini sunt cei care mai pot ţine evidenţa tuturor localurilor din zonă. Contractul pentru reabilitarea străzilor din zona-pilot a centrului istoric a fost atribuit pentru prima dată în urmă cu cinci ani.

În prezent, 95% din străzile situate în "zona-pilot" au fost realizate, cea mai mare parte, pe parcursul ultimului an. Iniţial s-a lucrat cu firma Sedesa, care a derulat lucrări de circa 9,3 mil. euro, în timp ce în acest an au fost realizate lucrări de 10 mil. euro atât pentru reabilitarea carosabilului

(6 mil. euro), cât şi pentru refacerea utilităţilor (apă, canal, gaz, energie electrică şi alte reţele), potrivit reprezentanţilor Primăriei. Structura şi faţadele a mai mult de jumătate dintre clădiri rămân însă probleme nerezolvate.

Naţional Arena - 200 mil. euro - septembrie 2011

Meciurile din urmă cu 5-6 ani în mocirla de pe Ghencea sau pe "plaja" de pe Lia Manoliu par a fi amintiri îndepărtate privind la Naţional Arena, o investiţie de 200 mil. euro pentru un stadion standard Elite, cu o capacitate de 55.000 de locuri.

După 20 de ani în care nu a fost construit practic niciun stadion pe plan local, 2011 aduce finalizări de arene sportive atât în Bucureşti, cât şi în Cluj şi Ploieşti.

Stadionul nu a fost inaugurat printr-un meci contra echipei Argentinei, ci prin vizita a 100.000 de bucureşteni pe o arenă goală, dar lansarea oficială este programată săptămâna viitoare, prin meciul România-Franţa.

Polivalenta Flamaropol - 60 mil. euro - 2014

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar trebui să înceapă anul acesta lucrările la construire a unei săli polivalente cu o capacitate de 16.000 de locuri pe terenul patinoarului Flamaropol, situat în apropierea stadionului Naţional Arena. Costul estimat al lucrărilor este de 60 mil. euro. Sala ar fi astfel de aproape trei ori mai mare decât actuala polivalentă din parcul Tineretului, unde evenimentele importante, precum meciurile naţionalei de handbal feminin, sunt jucate de cele mai multe ori cu casa închisă.

În nota de fundamentare a hotărârii de guvern privind aprobarea programului "Săli polivalente" investiţia a fost justificată prin faptul că "infrastructura sportivă este veche, deteriorată şi nu mai corespunde standardelor internaţionale".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO