Analiză

ZF Special: Radiografia Munteniei Şi Dobrogei. Cum s-au prăbuşit mari fabrici şi s-au depopulat oraşe

ZF Special: Radiografia Munteniei Şi Dobrogei. Cum s-au prăbuşit mari fabrici şi s-au depopulat oraşe

Autor: Adrian Cojocar

05.10.2012, 00:08 6020

Oraşele cele mai afectate au fost cele din regiunea Moldovei, zona de nord-est a României, însă şi celelalte regiuni au suferit puternic de pe urma valului de concedieri care a precedat prăbuşirea industriei de după 1990. Efectele s-au resimţit puternic şi în ultimul deceniu, multe dintre oraşele din regiunea istorică a Munteniei şi Dobrogei înre­gistrând între 2002 şi 2011 scăderi ale numărului de locuitori de peste 20%.

Turnu-Măgurele, din judeţul Teleor­man, este cel mai afectat oraş de depopulare din zona Munteniei, în ultimul deceniu numărul de locuitori coborând cu 26,2%, adică mai mult de un sfert.

După 1990 cele mai importante fabrici din Turnu-Măgurele - combinatul chimic Turnu SA, producătorul de motoare electrice Electroturris şi producătorul de textile Imperial au disponibilizat aproape 6.000 de persoane.

Prin anul 1999 rata şomajului din Turnu Măgurele se învârtea în jurul nivelului de aproape 24% după ce combinatul chimic Turnu SA, care în trecut avea 6.100 de salariaţi şi asigura jumătate din locurile de muncă din oraş, s-a închis, motiv pentru care Turnu Măgurele a fost propus pentru statutul de zonă defavorizată. Combinatul chimic era şi unicul furnizor de agent termic şi apă pentru oraş. Între timp combinatul

şi-a reluat activitatea, iar astăzi în com­binatul Turnu SA (actual Donau Chem), din grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae, lucrează circa 1.000 de salariaţi, fiind în continuare principalul combinat care susţine economia oraşului.

O altă lovitură pentru locuitorii din zonă a fost dizolvarea în anul 2008 a producă­torului de mobilă Mobila Turnu-Măgurele, care înainte de anul 2000 asigura locurile de muncă a circa 700 de oameni.

Oraşul Tulcea, spre exemplu, care se sprijinea pe activitatea unor fabrici precum producătorul de alumină Alum, produ­cătorul de feroaliaje Feral (fostul Ferom) şi producătorul de îmbrăcăminte Confecţii Tulcea, a pierdut 27,5% din locuitori în mai puţin de un deceniu arată datele INS, în condiţiile restrângerii drastice a numărului de angajaţi din aceste companii.

Circa 1.760 de oameni de la Confecţii Tulcea şi-au pierdut locurile de muncă între anul 2002 şi 2011, iar de la Alum şi Feral au plecat alţi peste 1.000 de muncitori în acelaşi interval.

"Alum şi Feral sunt printre marii angajatori care au disponibilizat oameni în ultimii ani. Este adevărat că la ultimul recensământ se înregistrează o scădere masivă a populaţiei. Cauzele sunt diverse: sporul natural negativ, faptul că o parte din locuitori au emigrat şi s-au mutat cu totul în străinătate din cauza degradării nivelului de trai. În cazul Confecţii Tulcea comenzile au început să scadă văzând cu ochii şi s-au făcut disponibilizări. Nu numai industria uşoară a resimţit astfel de fenomene, dar şi cea grea. Printre cauze sunt lipsa comenzilor de pe anumite pieţe şi faptul că aceşti coloşi ca Feral şi Ferom sunt mari consumatori de energie şi odată cu creşterea preţurilor la energie nu au mai fost profitabili. Ştiu că acum 7-8 ani era în discuţie posibilitatea cumpărării de energie mai ieftină din Ucraina pentru că altfel aceste fabrici deveneau nerentabile. S-au şi închis fabrici, Campofrio este un exemplu. Motivul pentru care au închis fabrica este că situaţia lor în plan european era una nefericită", povesteşte Ovidiu Ghionu, viceprimarul municipiului Tulcea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO