Zicala "aigrijă ce-ţi doreşti" pare să se aplice, într-adevăr, economiei dupăun al şaptelea trimestru de scădere, având în vedere că numaiexporturile, importul şi industriile care au legătură cu exportulau rezistat crizei, în timp ce orice altceva a continuat să scadă -consumul, comerţul, turismul, telecomul, construcţiile,agricultura. O majorare frumoasă a exporturilor, cu 14,6% faţă deperioada iulie-septembrie 2009, şi o creştere a industriei de 4,2%au ajuns să fie motorul economiei, chiar dacă nu îndeajuns spre a oridica din recesiune.
Edrept că sunt toate condiţiile pentru ca ultimele statistici să nufie primite bine. În primul rând, însuşi faptul că am ajuns să nedăm seama că exporturile nu pot tracta de unele singure economia;ponderea lor în PIB e de circa 30%, iar ca să treacă economia peplus ar trebui să se conjuge cu cel puţin încă un domeniu careproduce pentru cererea internă, agricultură, industrie, serviciiori construcţii. Or, întârzierea recoltării a compromis contribuţiaagriculturii la PIB în perioada iulie-septembrie, iar lovituramajorării TVA şi temerile de noi pierderi de putere de cumpărare auscufundat mai departe piaţa imobiliară şi comerţul. A rămasindustria, însă în mod specific cea cu livrare preponderentă sausemnificativă la export. Încă din iulie, Asociaţia Exportatorilorşi a Importatorilor din România anunţa "ieşirea din recesiune aexporturilor", furnizând şi un top al celor mai importanţiexportatori din primele patru luni ale anului: Dacia, Nokia,Rompetrol, ArcelorMittal Galaţi şiPetrom.
Înal doilea rând, temerea naturală a cititorului de statistici e căîn următorul trimestru sau, cine ştie, poate şi în 2011 vor urmanoi scăderi, în virtutea aceleiaşi logici pe care o enunţa în varăMatei Păun, consultant al BAC Investment: "Nu văd de unde ar puteasă vină resorturile creşterii. Nu văd de ce băncile ar reluafinanţarea economiei; ele au în continuare probleme cu calitateaportofoliilor, cu bilanţul. Nu văd de unde ar putea să creascăsumele trimise de românii care lucrează în străinătate. În privinţacererii interne, noi am redus puterea de cumpărare, tăind salariileşi mărind TVA. În privinţa exporturilor, nu avem nicio strategie depromovare a exporturilor, iar BNR ţine cursul aproapeneschimbat".
Acum câteva săptămâni, guvernatorul BNRspunea că din discuţiile lui cu exportatorii reiese că aceştia suntsatisfăcuţi de nivelul cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5lei care ar susţine competitivitatea exporturilor), iar rezultatelelor pe al treilea trimestru dovedesc că s-au descurcat şi fărăpropteaua cursului. A folosi pârghia deprecierii, în plus, ar fi unpreţ mult prea mare plătit pentru un rezultat incert, având învedere că manifestarea crizei nu s-a terminat deloc în Europa deVest, piaţa cea mai importantă. "Pentru anul viitor se prevede ouşoară încetinire a cererii în zona euro, astfel încât ea va aveaimpact şi asupra industriilor noastre legate de export", declarăLucian Anghel, economist-şef al BCR.
Cese întâmplă însă cu cererea internă? Nicolae Covrig, analist alRaiffeisen Bank, remarcă faptul că PIB a scăzut faţă de trimestrulal doilea mai puţin decât era aşteptat: cheltuielile de consum alegospodăriilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul că vânzările dinretail sau vânzările de maşini arată scăderi mai mari s-ar explicadeci printr-un oarecare progres în segmentul informal aleconomiei), iar cheltuielile publice au scăzut şi ele într-un ritmmai lent decât era anticipat. În schimb, stocurile au continuat săurce graţie activităţii mai mari din industria legată de export. Înasemenea condiţii, "chiar dacă riscul unei contracţii mai mari întrimestrele următoare este mai mic, nu sunt nici motive de aaştepta o redresare solidă". Analistul crede posibilă o stagnaresau o creştere nesemnificativă a PIB în ultimultrimestru.
Povestea nuapare diferită nici în prima parte a anului viitor, ţinând cont căniciuna din sursele de finanţare a creşterii nu e certă: creditareamai aşteaptă ("ca să se reia creditarea, economia şi cerereatrebuie să se schimbe, nu băncile", spune şeful BCR, DominicBruynseels), bani de investiţii publice nu sunt, cu excepţiafondurilor europene (pentru care e nevoie însă de o ameliorarerapidă a absorbţiei), iar soarta investiţiilor străine depindedecisiv de percepţia generală a companiilor străine faţă de zonanoastră, dar şi de felul cum Vestul însuşi va reuşi să învingărecesiunea. Pentru moment, deci, ne rămân reflecţiileautorităţilor, inclusiv ale BNR, despre cât de sănătoasă va puteafi creşterea economică după ce cheltuielile sociale şiadministrative excesive vor fi reduse în acord cu programul FMI. Esuficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil că nu; pentru oricetrece de ziua de mâine însă, e esenţial.
Citiţi mai multdespre creşterea economică a României din următoriiani pe www.businessmagazin.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
