Anuar Cei mai mari jucători din economie 2025

SUNTEM DOAR LA START!

Anuarul CEI MAI MARI JUCĂTORI DIN ECONOMIE este foarte probabil cel mai longeviv din România. Ideea de la care a plecat a fost să adune în 150-200 de pagini companiile relevante de pe piaţa locală. La lansarea acestui ANUAR, în 2006, Ziarul Financiar încă îşi căuta un drum şi o structură. În mass-media de business, dar şi în mass-media în general, unul din principalele obiective pentru un produs de calitate este relevanţa. Cum răspunzi la întrebarea „Şi de ce mă priveşte pe mine această informaţie?”. Iar mersul primilor 10 jucători din fiecare domeniu de activitate – de la bere la ciment, de la bănci la producători de energie eoliană, de la fonduri de investiţii la firme de publicitate – nu poate să-i fie indiferent oricui vrea să dezvolte un business local.

Prima ediţie a ANUARULUI a fost cel mai dificil de realizat, pentru că a fost necesară definirea pieţelor relevante şi identificarea jucătorilor celor mai puternici. A fost un efort practic de „greblare” a realităţii de business locale şi de a decide prezenţa în top a fi ecărei companii.

Simpla înşiruire în funcţie de CAEN, disponibilă astăzi în numeroase platforme, este de multe ori o capcană pentru că multe firme au un CAEN principal dar sunt relevante în business în alte domenii. Transformarea mediului de business în aceşti ani a fost surprinsă în detaliu de ANUARUL CEI MAI MARI JUCĂTORI. Au apărut firmele producătoare de energie verde, jucătorii de e-commerce, din online. Este interesantă caracterizarea fiecărui domeniu de activitate în funcţie de transparenţă şi posibilitatea de a face un clasament cât mai „curat”. Totdeauna au existat probleme la topul firmelor de publicitate sau din Big 4, aşa-numitele fi rme de audit şi consultanţă, care îşi desfăşoară activitatea prin zeci de firme. De asemenea, firmele de leasing au ajuns să reprezinte un teren de competiţie foarte dur şi an de an ezită să îşi declare volumele de business sau şi le declară diferit, în funcţie de cum îi avantajează mai mult. Aceasta înseamnă că foamea de a fi cât mai sus în clasament este mare! Acest ANUAR a fost oglinda economiei româneşti, iar acum asistă la transformarea acesteia într-o economie în care capitalul local începe să joace un rol din ce în ce mai important. În 2025, economia românească ajunge la un PIB aproape de 400 miliarde de euro, la o cifră de afaceri globală a fi rmelor locale de circa 600 miliarde de euro. Din această cifră de afaceri totală, jucătorii locali îşi împart cam jumătate-jumătate ca pondere business-ul cu multinaţionalele. Deci firmele locale „învârt” în jur de 300 miliarde de euro, iar la o profitablitate de 10% înseamnă 30 miliarde de euro. Unde merg aceşti bani? La un moment dat antreprenorii locali se vor uita mai puţin la achiziţia de imobile, crame sau hoteluri din surplus şi vor avea ambiţia de a ieşi pe pieţele externe. Încet-încet, încep să apară şi firme locale care se extind cu capacităţi de producţie sau de servicii în străinătate. Întâi pe pieţele din jur, dar în curând vor merge şi în Europa de Vest. S -ar putea spune că avem de-a face un capital privat românesc care „s-a copt”.

Misiunea creşterii economiei locale îi va aparţine de fapt, în condiţiile în care toate datele arată că modelul de până acum de creştere pe bază de investiţii străine directe începe să se epuizeze. În 2024, investiţiile străine directe sub formă de subscrieri de capital - deci nu credite intragrup sau profit reinvestit, care conform metodologiei FMI sunt tot încadrate ca investiţii străine directe - au fost de doar 600 milioane de euro, faţă de o medie de 3-4 miliarde de euro în perioada 2000-2024. În contrapartidă, în 2023 şi 2024, banii extraşi sub formă de venituri din investiţii străine directe de firmele care au investit locale, deci dividendele extrase din România, au fost de 12-13 miliarde de euro pe an. Iar acestea sunt doar sumele „la alb”, în afară de management fee, taxele de branding sau de cheltuielile de consultanţă, mijloacele cunoscute prin care se supraîncarcă cheltuielile şi se diminuează profitul impozabil. În 2030, economia românească va fi o economie de 1.000 de miliarde de euro. Deja suntem în liga mare a jucătorilor. De acum înainte revine capitalului local misiunea de organiza nu numai economia dar şi societatea pentru a face saltul de la economie mediu-dezvoltată cu un PIB per capita de 20.000 de euro per capita la 40.000 de euro PIB per capita, cât are zona euro în prezent. Suntem doar la start!

Argument de Sorin Pîslaru,
Redactor-şef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro
 

Mai multe detalii puteţi citi în Anuarul ZF “Cei mai mari jucători din economie 2025”

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.

Comandă anuarul mai jos la preţul de 500 de lei, TVA inclus.
Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactaţi-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.