♦ Care sunt cele mai puternice 100 de companii antreprenoriale din România? De câte ori într-o zi vă întâlniţi cu un brand creat de antreprenori? Sunt sau nu pregătiţi să lase moştenire ceea ce au construit până acum?
Dedeman, Altex, Fildas-Catena, Oscar Downstream, Ţiriac Auto în comerţ, UiPath, Bitdefender, Digi în IT şi telecom, UMB, Construcţii Erbaşu, Concelex, Bog’Art în construcţii, MedLife, Sanador în servicii medicale private, Chimcomplex, Aramis Invest, Mobexpert, Carmistin, Transavia, Cris-Tim, Bilka în industrie, One United în real estate, E-Infra în energie, Fan Courier în transporturi sunt astăzi nume, branduri antreprenoriale prezente în orice top al celor mai mari companii din România. Sunt poveşti de succes, de forţă şi rezistenţă pe care le urmărim an de an şi le vedem cum se adaptează, cresc, cumpără, diversifică, se reaşază pentru a rămâne lideri.
Anii ne arată însă că povestea unei companii antreprenoriale lider de piaţă nu este un traseu lin, o prezenţă constantă în vârf. Dimpotrivă.
Metro Cash & Carry, unul dintre cele mai mari nume din comerţul european, intra în România în 1996, cu un prim magazin, devenea imediat lider în comerţ şi una dintre cele mai mari 10 companii din România. Au trecut 30 de ani şi grupul german rămâne pe o poziţie de top în rândul celor mai mari companii din România, chiar dacă nu mai este lider în comerţ. O multinaţională, şi acum 30 de ani, dar şi astăzi, imprimă forţă atunci când intră pe o piaţă nouă, o forţă pe care acum 30 de ani businessul antreprenorial românesc abia începea să o clădească.
„O foaie albă”, aşa era compania antreprenorială românească atunci când prima generaţie de antreprenori se apuca de construit. O spune Radu Timiş, antreprenorul care alături de familia sa a dus afacerea pornită cu un chioşc în Bucureşti la Bursa de Valori în 2026.
Dar foaia albă pe care au început să-şi scrie antreprenorii români poveştile de business devine astăzi o carte mare şi grea. O carte valoroasă.
Ştiţi câte companii antreprenoriale din România aveau o cifră de afaceri de cel puţin 1 mld. lei în 2010? Şapte. În 2025 sunt 59 de companii create de antreprenori şi deţinute încă de ei cu afaceri de cel puţin 1 mld. lei.
Ştiţi câte companii antreprenoriale din România aveau o cifră de afaceri de cel puţin 2 mld. lei în 2010? Una. Astăzi sunt 22, şi două peste 10 mld. lei. Un prag care va mai cădea de câteva ori începând din 2026.
Ştiţi câte dintre cele mai mari 100 de companii antreprenoriale din clasamentul pe care îl vedeţi în acest an erau prezente şi în 2010 în acelaşi top? 29 din 100. Printre ele, fără a fi liderii clasamentului, erau Digi, Oscar Downstream, Dedeman, Arabesque, Fildas Trading, Altex. Cel puţin zece dintre companiile mari de atunci au dispărut, cel mai des în faliment.
Top 100 cele mai mari companii antreprenoriale din acest an, realizat pe baza cifrelor raportate de companii în 2025, arată forţa capitalului privat românesc. Este singurul clasament care surprinde zbuciumul unei generaţii care poate spune astăzi: Da! Ne-a ieşit! Şi care lasă o moştenire, una care nu este uşor de dus mai departe, dar care are toate şansele să facă următorii paşi. Ei au construit în România, continuă să o facă, dar calea spre Europa şi spre lume abia se deschide.
Cum este realizat topul?
Ziarul Financiar prezintă un clasament bazat pe raportările pe care le realizează companiile către două surse publice: Registrul Comerţului şi Bursa de Valori Bucureşti.
Ca reper de ierarhizare a acestor companii am ales cifra de afaceri din anul 2025 tocmai pentru că acel rezultat este astăzi disponibil pentru peste 900.000 de firme din România, un nivel reprezentantiv pentru mediul de afaceri local. Totuşi este posibil ca firme cu o cifră de afaceri mai mare decât a companiilor prezente în top să nu facă parte din clasament dacă bilanţul lor nu era depus la data culegerii acestor informaţii, respectiv 1 august 2026.
Clasamentul este unul al cărui criteriu îl reprezintă cifra de afaceri din 2025 pe fiecare entitate fiscală, el nu analizează companiile antreprenoriale din perspectiva activelor deţinute de antreprenori, a valorii brandurilor sau a valorii averii pe care o are un antreprenor. Este un top al firmelor antreprenoriale după cifra de afaceri, nu este un top al antreprenorilor sau al activelor lor.
Sursele folosite pentru date
Datele de la Registrul Comerţului permit o ierarhie a companiilor după cifra de afaceri, ierarhie în care fiecare companie este identificată printr-un
CUI, un „certificat de naştere”, iar criteriul de departajare este cifra de afaceri din 2025 tocmai pentru că acel rezultat este astăzi disponibil pentru peste 900.000 de firme din România.
În cazul firmelor listate, raportările sunt şi ele publice, datele sunt transparente. În cazul unei companii listate la BVB, ZF a folosit în acest clasament rezultatele raportate la BVB, şi nu pe cele de la Registrul Comerţului.
Din păcate, numărul companiilor antreprenoriale listate la BVB este încă redus, astfel că un top 100 companii antreprenoriale folosind exclusiv bilanţurile depuse la BVB este astăzi irelevant. Păstrarea unui criteriu de selecţie unitar, public face ca cele două surse - Registrul Comerţului şi BVB - folosite pentru a întocmi acest clasament să fie complementare.
Dincolo însă de aceste două surse publice transparente, businessul românesc de talie mare are şi grupuri de firme, al căror rezultat consolidat nu este publicat în surse publice.
În ediţia din acest an, ZF a dedicat însă un capitol şi grupurilor de firme folosind datele pe care aceste grupuri le-au transmis către ZF.

Zece concluzii
♦ Top 10 generează 37% din cifra de afaceri totală a întregului top 100
♦ Familia Umbrărescu are 3 companii în top 10 (Spedition UMB, SA & PE Construct, Tehnostrade), iar Anca Vlad are 4 companii în top 100
♦ AMV Solar are cea mai spectaculoasă creştere: +286% a cifrei de afaceri
♦ 10 companii au raportat pierderi în 2025, printre ele Digi Romania (-143 mil. lei), UiPath (-139 mil. lei) şi Chimcomplex Borzeşti (-171 mil. lei)
♦ Chimcomplex Borzeşti înregistrează cel mai abrupt de declin: cifra de afaceri a scăzut cu 29%
♦ Cea mai mare productivitate pe angajat o are Nova Power & Gas — aproape 19 mil. lei cifra de afaceri per angajat, urmată de Oscar Downstream (13,7 mil. lei/angajat) — ambele din energie
♦ Altex România a avut cea mai mare creştere de personal: +2.872 angajaţi într-un an (de la 3.728 la 6.600), rezultat care vine din integrarea operaţiunilor Bricostore (reţea de bricolaj preluată de Altex) la finalul lui 2025. Integrarea nu s-a văzut încă deplin la nivel de cifră de afaceri, dar în 2026 Altex va trece probabil de 10 mld. lei
♦ Bucureşti, Bacău şi Ilfov au împreună 52 de companii din 100, cu Bucureştiul care domină clar şi cu o prezenţă extrem de puternică a firmelor din Bacău
♦ Timiş, Iaşi, Constanţa şi Sibiu au câte o singură companie în top 100, Clujul are 4, la fel ca şi judeţul Argeş (toate controlate de Anca Vlad), iar Braşovul are 2 firme. Sunt 11 judeţe din România care nu au nicio companie antreprenorială în top 100. Printre ele Brăila, Călăraşi, Sălaj, Teleorman, Vaslui, Ialomiţa, Gorj sau Mehedinţi;
♦ Pragul de intrare este situat la 654 mil. lei faţă de 581 mil. lei acum doi ani
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE