Anuarul Atlasul de business al României 2022

 

Proiectul Atlasului economic al României a avut ca punct de plecare hărţile de business ale României pe care Ziarul Financiar le-a lansat la aniversarea de 15 ani de activitate, în anul 2013. Iată că, aproape zece ani mai târziu, în universul ZF apare şi Atlasul de business al României, care pune în mâinile cititorilor 40 de hărţi de business ale României.

Aparent, dimensiunea geografică a dezvoltării economice a avut un recul în ultimele decenii pe măsură ce Globul „s-a aplatizat“, ca urmare a căderii zidurilor de comunicare şi a căderii zidurilor politice în 1989.

Anii pandemiei şi anii de război în care tocmai am intrat sunt însă o răzbunare a geografiei. Globalizarea a promovat ideea că omul se poate despărţi de loc. Ceea ce se întâmplă acum în lume arată însă că atât omul este parte a locului, cât şi locul este parte din om. Suntem ce suntem pentru că suntem de undeva. Atlasul de business al României se întoarce la noi şi ne arată unde suntem, de unde venim şi unde vrem să ajungem.

Nu poţi avea dezvoltare economică fără cunoaşterea a ceea ce este în jur. Trebuie să ştii de unde pleci ca să ajungi undeva.

Atlasul de business este construit pe mai multe coordonate: componenta umană, a resurselor, a capacităţilor de producţie şi a pieţelor financiare.

Câţi salariaţi sunt în România şi cum sunt împărţiţi ei pe judeţe? Care este raportul dintre numărul de salariaţi dintr-un judeţ şi numărul locuitorilor din acel judeţ? Care este salariul mediu net în judeţele României? Care este valoarea investiţiilor străine directe în judeţele României? Care este cifra de afaceri în fiecare din judeţele României? Câte fabrici de lapte sunt în judeţele României? Câte vaci, câţi porci? Ce suprafaţă de teren arabil, ce suprafaţă de păduri? Care sunt corelaţiile dintre aceste date? De ce într-un judeţ precum Botoşani, care are de o sută de ori mai puţine investiţii străine decât Bihor, salariul mediu net este mai mare decât în Bihor? Cum se calculează PIB-ul pe judeţe? De ce nu putem avea volumul cifrei de afaceri la multinaţionalele din retail pe fiecare judeţ? În lipsa indicatorilor de cifră de afaceri şi profit ale marilor companii pe fiecare punct de lucru cu afaceri mai mari de 1 mil. euro, PIB-ul pe judeţe se calculează pornind de la numărul de salariaţi dintr-o ramură sau alta. Pentru cunoaşterea cu adevărat a realităţilor de business din fiecare judeţ ar fi necesară declararea cifrei de afaceri a marilor companii cu numeroase puncte de lucru şi afaceri de sute de milioane de euro şi a cifrelor de afaceri pe fiecare punct de lucru de peste 1 mil. euro.

În acest moment, companii precum Kaufland, Lidl sau Dedeman raportează cifra de afaceri totală în judeţele unde este înregistrată compania, ceea ce provoacă distorsiuni la nivelul raportărilor şi al evaluărilor economice pe fiecare judeţ. Este ca şi cum dacă o companie produce grâu şi are câte o mie de hectare în 10 judeţe ale ţării, producţia sa de grâu să fie raportată doar în judeţul unde este înregistrată firma respectivă. Astfel, practic nimeni nu va mai avea o imagine reală asupra poziţiei acelui judeţ ca producător de grâu.

Şi iată că acum, când grâul a ajuns mai scump decât aurul, este esenţial să ştii unde, ce şi cât produci. Despre asta este Atlasul de business al României.

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor şef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

 

Mai multe detalii puteţi citi în Anuarul “Atlasul de business al României”

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.

Comandă anuarul mai jos la preţul de 300 de lei, TVA inclus.
 

Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactaţi-ne la adresa de e-mail camelia.botea@m.ro. 

 



AFACERI DE LA ZERO