Anuarul Atlasul de business al Romaniei 2024

 

Cea de-a treia ediţie a Atlasului de business al României surprinde vitezele diferite cu care aleargă judeţele din punct de vedere al business-ului. Deocamdată, axa pornind din nord-vest spre sud-est este cea care domină din punct de vedere al puterii economice. Judeţele Bihor, Cluj, Mureş, Sibiu, Sibiu, Braşov, Prahova, Bucureşti, apoi Constanţa fac parte din această axă, cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 miliarde de lei pe an, adică 10 miliarde de euro, date valabile pentru 2022, de când sunt ultimele disponibile.

Se mai adaugă acestei axe Dolj, Argeş, Timiş şi Bacău. Dolj şi Argeş pentru că beneficiază de prezenţa Ford şi Renault, iar Timiş cu multinaţionale precum Continental, cu mii de angajaţi. Doar Bacăul are ca explicaţie faptul că este sediul pentru cea mai mare companie cu capital privat românesc, Dedeman. Constanţa are rafinăria Petromidia. Nu întâmplător prin aceste judeţe - Cluj, Mureş, Sibiu, Timiş, Argeş, Constanţa - trece şi cea mai mare parte, peste 90%, a autostrăzilor construite până în prezent în România. Aceasta este însă fotografia anilor 2022-2024.

În România se află însă în stadiul de construcţie spre finalizare noi axe de transport. Până în 2028 se va putea merge pe autostradă până la Suceava, iar până în 2030 de la Timişoara la Constanţa. Accesul la infrastructura de mare viteză va aduce un plus de putere economică judeţelor din Moldova. Iaşiul încă nu era în clubul 10 miliarde de euro plus la cifră de afaceri, dar bate la uşă, iar Suceava probabil că va avea de câştigat din tu-rism şi agro-food. Îşi va trimite mult mai uşor produsele spre sud, la Constanţa sau Bucureşti. Resursele naturale ale ţării nu sunt atât de polarizate precum puterea economică. Misiunea guvernului este a impulsiona investiţiile şi în afara marilor centre unde deja investitorii bat la uşă fără sa fie chemaţi şi să pună la treabă aceste resurse.

Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Covasna, Vrancea sau Botoşani stau la 5-15 miliarde de lei cifră de afaceri totală. Fără mari jucători industriali, nu ai putere economică. Vor putea investiţiile în turism, în agro-business sau în producţia de mobilă să suplinească lipsa/dispariţia obiectivelor industriale din aceste regiuni? Pe de altă parte, atragi investiţii, dar cum ajungi să dai salarii mai mari oamenilor din fabrici sau din centrele de servicii? Exemplul dat de mai multe ori al comparaţiei dintre Botoşani şi Bihor persistă. Judeţul Botoşani are o cifră de afaceri totală de 12,4 miliarde de lei în 2022, de aproape cinci ori mai redusă decât Bihor, cu 56 mld. lei, ca urmare a diferenţe enorme de investiţii străine atrase: stoc de 124 milioane de euro Botoşani la nivelul anului 2022, faţă de 1 miliard de euro Bihor. Şi totuşi, salariul mediu net pe judeţ este aproape la fel: 4.086 de lei în februarie 2024 în Bihor faţă de 3.952 de lei în Botoşani.

Un miliard de euro investiţii străine atrase pentru o creştere de doar 100 de lei la salariu? Cam mare efortul. Bihor are exporturi anuale de 2,9 miliarde de euro, iar Botoşani de 300 milioane de euro. Toate aceste statistici judeţene suferă însă de faptul că o mare parte din marile companii prezente în România au sediul social la Bucureşti şi apoi se extind cu puncte de lucru în toată ţara. Este cazul mai ales al retailerilor. Pentru o analiză mai bună a economiei pe judeţe, ar fi indicată o reformă a raportărilor: punctele de lucru judeţene peste un anumit nivel al cifrei de afaceri - un milion de euro pe an – să raporteze şi pe punctul respectiv de lucru cifra de afaceri la Registrul Comerţului şi la Institutul de Statistică.

În aceste fel imaginea ar fi mult mai corectă. Acum, Statistica face defalcarea de PIB pe judeţe utilizând „cheia”, adică ponderile de la numărul de salariaţi, pentru că datele de la salariaţi sunt raportate la Inspecţia Muncii pe judeţe.

Practic, se ia o anumită ramură din economie, se calculează valoarea brută pe ramură, apoi se împarte pe judeţe în funcţie de ponderea numărului de angajaţi pe ramura respectivă în fiecare judeţ în totalul numărului de angajaţi pe ramură. Doar cu o măsură exactă se poate avea o imagine exactă şi se pot gândi măsuri reale de sprijin.

 

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor şef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

 

Mai multe detalii puteţi citi în Anuarul “Atlasul de business al României”

Ediţiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediţia electronică.

Comandă anuarul mai jos la preţul de 400 de lei, TVA inclus.
 

Ediţiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara ţării puteţi comanda doar în format digital.
Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactaţi-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.