Analiza de luni. Calea ferată pierde pasageri chiar şi pe rutele „vedetă“ din propria reţea, care leagă Capitala de munte şi de litoralul românesc

♦ Trenul pierde din competitivitate chiar şi pe rutele unde în mod tradiţional reprezenta principala opţiune de transport ♦ Împreună, cele două rute reprezintă principalul pol de trafic pentru transportul feroviar de pasageri din România, cu 10 mil. pasageri anul trecut, adică 15% din total ♦ Bucureşti-Braşov, cea mai circulată rută feroviară din România, a atras doar 3,3 mil. pasageri în S1 anul acesta, în scădere de la 3,6 mil. ♦ Ruta vacanţelor la mare, Bucureşti-Constanţa, a avut 1,2 mil. pasageri în S1, de la 1,34 mil. în primul semestru de anul trecut.

Calea ferată continuă să piardă teren inclusiv pe cele mai importante rute de călători din România, respectiv pe Bucu­reşti-Braşov şi Bucureşti-Con­stanţa, segmente ce leagă Capitala de munte şi de litoralul românesc.

Cumulat, cele două rute au pier­dut 429.000 de călători în prima jumă­tate din acest an comparativ cu peri­oada similară a anului trecut. Acestea sunt rutele care istoric au generat cea mai mare cerere în reţeaua feroviară şi care, în mod tradiţional, susţin o mare parte din veniturile operatorilor de trans­port de călători. De altfel, pe aceste două linii activează cei mai mulţi trans­por­ta­tori feroviari privaţi, care operează cu trenuri moderne, care oferă confort pasagerilor.

Cele mai recente date de la Auto­ritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), trans­mise la solicitarea Ziarului Financiar, arată că în primul semestru din 2026 traficul de pasageri pe cele două rute care concentrează cel mai mare volum de călători din reţeaua naţională a scăzut cu circa 10%, la 4,5 milioane de pasageri.

Altfel spus, pe relaţia Bucu­reşti-Bra­­şov, cea mai circulată rută fero­via­ră din România, au călătorit în prime­le şase luni din acest an circa 3,3 mili­oane de pasageri, compa­rativ cu peste 3,6 milioane în aceeaşi peri­oadă de anul trecut. Mai exact, dife­renţa este de 317.033 de pasageri, ceea ce reprezintă o scădere cu 8,7%, potrivit calculelor ZF.

Şi magistrala Bucureşti-Con­stan­ţa, prin­ci­pala legătură feroviară cu lito­ralul, a înre­gis­trat un recul. Numă­rul călătorilor a cobo­rât de la 1,34 mi­li­oane în primul semestru de anul trecut la 1,23 milioane în prima ju­mătate din acest an.

Traficul s-a redus cu 112.393 de pasageri, respectiv cu 8,3%, potrivit calculelor ZF.

Trenul pierde din competitivitate chiar şi pe rutele unde în mod tradi­ţio­nal repre­zenta principala opţiune de transport.

Datele mai arată că pe întreg anul 2025 relaţia Bucureşti-Braşov a fost utilizată de 7,3 mil. pasageri, în timp ce Bucureşti-Con­stanţa a înregistrat o scădere la 2,9 mil. călători, sub pragul de 3 milioane de pasageri anul ante­rior. Împreună, cele două magis­trale reprezintă principalul pol de trafic pentru transportul feroviar de pasa­geri din România.

Dacă tendinţa de scădere din primul semestru se va menţine şi în a doua parte a anului, 2026 ar putea mar­ca primul recul semnificativ al tra­fi­cului de pasageri pe cele mai impor­tante rute feroviare ale ţării.

Ruta feroviară Bucureşti-Con­stanţa este singura care a fost moder­ni­zată cu un miliard de euro şi a deve­nit linia pe care transpor­tatorul de stat CFR Călători este concurat de pa­tru jucători privaţi. Potenţial de tra­fic există în condiţiile în care anul tre­cut judeţul Constanţa a atras 1,5 mili­oane de turişti în unităţile de cazare, potrivit insse.ro. Acum ruta vacanţe­lor la mare generează doar 4,5% din traficul total de pasageri de pe calea ferată.

Între timp, Autoritatea pentru Re­­formă Feroviară (ARF) a predat recent spre admi­nis­trare primele cinci rame electrice regio­nale PESA către operatorul de transport feroviar na­ţio­nal CFR Călători. Aceste tre­nuri fac parte din lotul 3 - 19 rame elec­tri­ce, din contractul care prevede furni­za­­rea a 62 de astfel de rame electrice regionale destinate traficului regional şi suburban. Aceste rame electrice re­gionale vor circula pe Bucureşti Nord-Braşov, Bucureşti Nord-Con­stanţa, Bucureşti Obor-Constanţa, Fe­teşti-Constanţa.

Valoarea totală a pro­iec­tului este de 2,7 mld. lei (561 mil. euro) din Fondul pentru modernizare şi bu­getul de stat. Pe­rioada de imple­menta­re a contrac­tului este de 36 de luni.

„Acest obiectiv de investiţii vizea­ză creşterea eficienţei modului de ex­ploatare a serviciilor de transport fe­ro­viar de călători, reducerea poluării şi creşterea confortului pe o serie de rute de pe reţeaua feroviară“, potrivit ARF.

Per ansamblu, pe calea ferată scă­derea totală a traficului de la un an la altul vine într-un context în care lip­sesc investiţiile în moder­niza­rea in­fra­­structurii ferovia­re, ceea ce prelun­geşte durata călă­to­rii­lor şi reduce pre­dic­ta­bilita­tea mer­sului tre­nu­ri­lor. În pa­ralel, dez­vol­tarea infra­struc­­turii rutiere şi creş­terea mobilităţii cu auto­turismul per­so­­nal sporesc concu­renţa pentru transportul feroviar.

La nivel european, trans­portul fe­roviar este considerat una dintre solu­ţiile-cheie pentru decarbo­ni­zare. În România însă, decalajul faţă de Vest rămâne mare.

Dacă trenurile moderne din ves­tul Europei, dar şi din regiune circulă şi cu peste 160 de kilometri pe oră, în Ro­mâ­nia pe calea ferată viteza me­die a trenurilor este de 40-50 de kilome­tri pe oră, potrivit ultimelor date.

Ce jucători îşi împart cele mai populare rute de pe calea ferată

Concurenţa a de­venit tot mai pu­ter­­nică pentru trans­portatorul sub­ven­ţio­nat de stat CFR Călători, care a pierdut cotă de piaţă în faţa privaţilor pe cele mai bune rute fero­viare. Deşi pe Bucureşti-Constanţa trenurile par­curg distanţa în două ore-două ore şi ju­mătate, la nivel naţional, pe calea ferată, principala problemă cu care se confruntă jucătorii o reprezintă viteza mică cu care circulă trenurile din cau­za lipsei de investiţii în infrastructură.

Compania de stat se luptă pe ca­lea ferată cu Regio Călători (Geor­ge­ta Tănase) din Braşov, Transferoviar Călători (Călin Mitică) din Cluj-Na­poca, Softrans (compania de trans­port a Softronic - Ionel Ghiţă) din Craiova şi Astra Trans Carpatic (Valer Blidar).

Regio Călători din Braşov, cel mai mare jucător privat de pe piaţa de transport călători pe calea ferată, cu afaceri de circa 300 mil. lei anul trecut şi profit net, are cele mai multe curse spre Braşov.

CFR Călători se zbate să rămână pe linia de plutire. Compania CFR Călă­tori, subven­ţionată de stat, cel mai mare transportator de persoane de pe calea ferată, a înregistrat în peri­oada 2017-2023 pierderi totale uriaşe de 1,3 miliarde de lei. Anul trecut pier­derile companiei s-au ridicat la 43 mil. lei, la afaceri de 3,2 mld. lei, potrivit mfinante.ro.

Trafic total în scădere pe întreaga reţea feroviară

Ultimele date de la Institutul Na­ţional de Statistică arată că numărul pasagerilor trans­portaţi pe calea fe­rată s-a ridicat la 64 mi­lioane în 2025, în scădere faţă de 70,8 mili­oane în 2024 şi mult sub nivelul din 2001, când trenurile transportau peste 113 mili­oa­ne de pasageri anual.

Transportul feroviar de pasageri continuă să piardă teren în Ro­mâ­nia, în ciuda investiţiilor promise în infra­struc­tură, a fondurilor europene disponibile şi a obiectivelor europene legate de mobili­tate verde.

De altfel, evoluţia din ultimele două de­ce­nii arată transformarea a pie­ţei de trans­port din România. Dacă la începutul anilor 2000 trenul era unul dintre principalele mijloace de depla­sare pentru populaţie, dez­vol­tarea accelerată a transportului ru­tier a schimbat complet comporta­men­­­tul de mo­bilitate. Creşterea nu­mă­rului de autoturis­me, extinderea reţelelor de autocare şi microbuze, a­pariţia com­pa­niilor low-cost pe seg­men­tul aerian şi investiţiile în infra­structura rutieră au redus atractivi­ta­tea transportului feroviar.

Deşi România are una dintre cele mai extinse reţele feroviare din regiune, cea mai mare parte din infrastructură necesită modernizare.

În ultimii 30 de ani, România a moder­nizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de căi ferate.