România a continuat să piardă investiţii noi în industria auto locală în favoarea vecinilor. Şi în 2018 piaţa locală a fost ultima pe listă şi nu a fost aleasă de nicio mare companie din auto pentru o investiţie nouă. Dacă în anii anteriori Jaguar Land Rover a preferat Slovacia, iar Daimler a mers în Polonia şi Ungaria, anul acesta Ungaria a atras şi BMW la Debrecen.
Marile companii din industria auto locală au punctat în acest an creşteri ale investiţiilor şi producţie în creştere. La Ford Craiova americanii au asamblat în acest an peste 140.000 de SUV-uri EcoSport, depăşind pentru prima dată pragul de 100.000 de unităţi. Mai mult, cu acest volum Ford trece pragul de 2 miliarde de euro afaceri în România şi urcă pe locul secund în topul exportatorilor după Dacia. La Mioveni Dacia a continuat sprintul cu noul Duster, unul dintre cele mai bine vândute SUV-uri de pe plan european a ajuns sa reprezinte aproape 70% din producţia uzinei. Acest lucru înseamnă venituri mai mari pentru Automobile Dacia şi o creştere a cifrei de afaceri. De asemenea, Bosch şi Continental au continuat investiţiile în România, iar inginerii care lucrează pentru cei doi giganţi germani lucrează la viitoarele maşini autonome ce vor fi lansate pe piaţa internaţională în următorii ani.
Dacia şi Ford vor duce producţia locală de autoturisme pentru prima dată în istorie la peste 450.000 de unităţi. Odată ce americanii de la Ford au crescut cadenţa la aproape 700 de maşini pe zi la Craiova, vor duce producţia din acest an la circa 140.000 – 150.000 de SUV-uri EcoSport. Pe lângă acestea, Dacia a urcat încet dar sigur producţia la Mioveni, puternic susţinută de Duster, care a ajuns la o pondere de circa 70% din total. Dacia va produce în 2018 circa 330.000 de maşini, în uşoară creştere faţă de anul trecut.
Anul viitor va aduce al doilea salt puternic pentru industria auto, odată cu intrarea în producţie la Craiova a unui al doilea model Ford, care va duce producţia la peste 200.000 de unităţI, astfel încât, cu un volum de peste 500.000 de unităţi annual, după 2020, România va juca din nou în liga celor mari alături de Polonia şi Ungaria.
De partea cealaltă, faptul că infrastructura rutieră se dezvoltă în continuare cu viteza melcului, cea feroviară este într-o stare tot mai proastă iar românii pleacă în număr tot mai mare peste graniţă, afectând astfel volumul forţei de muncă din ţară, a ţinut la distanţă investitorii.
În 2017-2018 România s-a aflat pe „lista” scurtă pentru două investiţii de peste 1 miliard de euro şi cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă - BMW şi Skoda. Practic, din cauza pierderii celor două investiţii, 10.000 de oameni obţin un venit mai slab. Spre exemplu la Dacia, salariile plătite de francezi sunt la un nivel similar cu cele înregistrate în Cehia, cu un venit mediu net lunar de peste 3.500 de lei. Dacă Skoda şi BMW ar fi venit în România, atunci salariile din industrie ar fi continuat să crească.
Din păcate toate cabinetele de la Palatul Victoria au ignorat cererile mediului de afaceri în ultmii 10 ani. Spre exemplu, deşi Ford a venit la Craiova în 2007, singurul proiect realizat de statul român pentru o companie care a investit peste 1,2 miliarde de euro a fost un sens giratoriu din balize. În cel mai bun caz abia anul viitor ar urma demararea construcţiei drumului expres dintre Craiova şi Piteşti. Timp de 10 ani niciun guvern nu a fost în stare nici măcar să construiască două centuri ocolitoare la Balş sau Slatina. Toţi marii investitori analizează pe o piaţă cum sunt trataţi investitorii deja prezenţi, iar pe plan local atât Dacia cât şi Ford au activitatea influenţată negativ de lipsa infrastructurii moderne.
România a concurat cu Bulgaria şi Ungaria pentru o nouă uzină Skoda, potrivit Automotive News Europe. Miza o reprezintă o investiţie de tip greenfield de peste 1 miliard de euro şi cel puţin 4.000 – 5.000 de noi locuri de muncă bine plătite. Anterior, presa din Bulgaria scria de faptul că grupul Volkswagen (care deţine Skoda) ia în calcul ţara de la sud de Dunăre şi Turcia. Însă climatul politic din Turcia nu este unul favorabil, iar Bulgaria nu are nici tradiţie şi nici o reţea de furnizori la fel de mare precum România. Pe plan local sunt peste 230.000 de oameni care lucrează în industria auto, dintre care aproape 19.000 pentru Dacia şi Ford. De asemenea, când vine vorba de infrastructură, în 2022, când uzina ar trebui să fie gata, în România se va putea circula de la Sibiu şi de la Cluj spre vest numai pe autostradă. Cu toate acestea, industria auto din Turcia, infrastructura, lira turcească devalorizată în raport cu euro, faptul că Ford are acolo o foarte importantă producţie de utilitare – domeniu unde VW va colabora cu Ford, au contat pentru nemţi.
Pentru BMW, din România pe lista scurtă a intrat Deva, însă ungurii au venit cu forţă de muncă, infrastructură, furnizori şi centre logistice.
BMW Group, unul dintre cei mai mari constructori de automobile premium din lume a anunţat în vara acestui an că va construi o uzină nouă de automobile în Ungaria, în apropierea oraşului Debrecen. Investiţia va fi de un miliard de euro, zona de producţie va oferi o capacitate de până la 150.000 de unităţi pe an şi va crea peste 1.000 de locuri de muncă.
Debrecen se poate lăuda cu foarte multe investiţii atrase în ultimii ani, pe măsură ce guvernul maghiar promovează oraşul drept un centru pentru partea de est a ţării. Mai mult, Debrecen are deja autostradă care conectează oraşul la restul Europei, iar ungurii o continuă spre România, unde lucrurile se mişcă tot mai încet.
Spre exemplu, printre cele mai recente investiţii atrase de Debrecen se numără una de 35 mil. euro a Thyssenkrupp, una de 100 mil. euro a Continental, 50 mil. euro din partea Krones, una de autobuze Mercedes-Benz de 70 mil. euro cu 1.000 de angajaţi alături de altele, acestea fiind realizate după 2015. „Profesionalismul primăriei cu privire la dezvoltarea locală a contat foarte mult, alături de politicile Ungariei cu privire la investitori”, au mai spus sursele citate.
Momentan niciun alt constructor european nu şi-a mai anunţat intenţia de a veni în Europa de Est, însă până acum aproape toate ţările din regiune au atras investiţii noi importante, mai puţin România. Pe de altă parte, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia au inaugurat sute şi mii de kilometri de autostradă în ultimii ani, în timp ce România bate pasul pe loc şi doar prezintă planuri şi desene, nu şi proiecte finalizate cap-coadă.
