Guvernul ar trebui să reintroducă o taxă prin care să tempereze importurile de maşini la mâna a doua, sunt de părere oficialii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Asociaţia a subliniat acest lucru în contextul în care cererea pentru maşini echipate cu motoare diesel este în scădere în Vest, însă în România importurile de diesel vechi sunt în continuare ridicate.
„În acest moment un timbru de mediu nu ştim dacă mai poate fi reintrodus. Credem că cea mai bună măsură ar fi un impozit anual calculat în funcţie de poluare. Astfel respectăm şi recomandarea UE în ceea ce priveşte taxarea. În prezent avem 19 state europene care au taxă de primă înmatriculare, dar avem şi state care taxează atât intrarea în parcul naţional, cât şi anual, dar şi altele care taxează doar anual“, a spus Marius Tudor, secretar general al APIA. Timbrul de mediu a fost eliminat la 1 februarie 2017, moment care a dus la o avalanşă a importurilor de maşini rulate. Acest import s-a dublat anul trecut la aproape 500.000 de maşini vechi, iar anul acesta volumul va fi undeva între 400.000 şi 450.000. Mai bine de jumătate au peste 10-12 ani vechime. Aceste volume au dus la o creştere a vârstei medii a parcului naţional la peste 15 ani, faţă de sub 10 în 2008.
El a subliniat că la nivel de UE nu există o politică unitară în ceea ce priveşte taxarea, însă de preferat este un impozit anual calculat în funcţie de norma de poluare, capacitatea cilindrică a motorului şi emisiile de dioxid de carbon.
În ceea ce priveşte reducerea poluării în Bucureşti, oficialii APIA susţin introducerea unui „buletin al poluării“ prin care să se comunice nivelul de poluare din mai multe zone ale oraşului. De asemenea, o identificare a maşinilor poluante în trafic ar ajuta ca şoferii să conştientizeze câte automobile dăunează mediului.
„Noi am recomanda introducerea unui sistem de stickere prin care maşinile să fie identificate în trafic în funcţie de nivelul de poluare, iar acestea ar avea un impact psihologic. De asemenea, după buletinul meteo se poate prezenta un buletin de poluare, tocmai pentru ca populaţia să realizeze pericolul“, a subliniat Marius Tudor.
În ceea ce priveşte programul Rabla, oficialii APIA spun că programul nu ajută foarte mult piaţa, în contextul în care pune o mare presiune pe stocuri de două ori pe an, primăvara când se lansează şi toamna când este realizată o suplimentare.
„Din mesajele primite de la membrii APIA, programul nu ajută foarte mult pentru că intervine aşteptarea şi apar vârfuri de comenzi care sunt mai greu de gestionat. Acum aşteptăm să vedem ce va fi după 2019, dacă programul va fi continuat şi după anul următor“, a subliniat Marius Tudor.
Pe de altă parte, programul Rabla Plus, prin care maşinile electrice primesc 10.000 de euro de la stat subvenţie şi 4.500 de euro cei care optează pentru un hibrid.
„În prezent România oferă cel mai mare stimulent pentru achiziţia unei maşini electrice, iar acest program a pus România pe harta maşinilor electrice. Programul a reuşit să crească exponenţial cererea pentru maşini electrice şi apar inclusiv furnizori de staţii de încărcare“, a subliniat Marius Tudor. Secretarul general al APIA este de părere că acest program ar trebui să devină unul multianual iar bugetul alocat să fie cunoscut anterior începutului de an, astfel încât să existe o minimă predictibilitate.
În primele 10 luni din 2018, această categorie are o pondere de 2,7% din total, superioară celei de anul trecut, când aceasta era de doar 2,0%. Chiar dacă volumele sunt încă destul de mici (dacă ne raportăm la celelalte două categorii de combustibili), creşterea înregistrată în acest an pe segmentul celor electrice (full şi plug- in) este una semnificativă , de 145,8% (740 unităţi în 2018 faţă de doar 301 unităţi în 2017 adică, de cca. 2,5 ori mai multe comparativ cu 2017), în timp ce, pentru cele hibride, care au şi un volum mai mare (2.768 unităţi în 2018, faţă de 1.779 unităţi în 2017), se înregistrează o creştere de 55,6%.
