Bucureştiul şi Ilfovul au ajuns la aproape 2,9 milioane de autoturisme înmatriculate. Î
n Bucureşti şi Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi şi poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4.
Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă şi într-o imagine mult mai concretă.
Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lăţime şi 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătraţi.
Dacă toate cele 2.867.404 maşini ar fi aşezate simultan în astfel de locuri, suprafaţa ocupată ar ajunge la:
35,84 milioane de metri pătraţi, adică aproape 36 de kilometri pătraţi.
Este o suprafaţă comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei şi mai mare decât Sectorul 2.
Numai dreptunghiurile în care ar încăpea maşinile, fără străzi între ele, fără trotuare şi fără alte spaţii, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafaţă administrativă a Bucureştiului.
Cu tot cu aleile unei parcări: aproape 60 km²
În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din maşini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulaţie, spaţii de manevră şi căi de acces.
Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătraţi pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulaţie, cele aproape 2,9 milioane de maşini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătraţi.
Asta înseamnă aproximativ 57–60 de kilometri pătraţi, adică aproape un sfert din suprafaţa Bucureştiului.
O altă comparaţie: numai suprafaţa locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco.
Aproape jumătate dintre maşini sunt considerate vechi şi poluante
Cifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în Bucureşti.
Municipalitatea propune ca primele restricţii să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat.
Restricţiile ar urma apoi să fie extinse progresiv şi pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 şi Euro 5 în 2032.
Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control şi eventualele sancţiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluţie folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor.
Traficul, principala problemă pentru NO2 în centrul Capitalei
Primăria justifică introducerea restricţiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic.
Analiza municipalităţii indică în centrul Bucureştiului un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătraţi în care media anuală a dioxidului de azot depăşeşte actuala valoare-limită de 40 µg/m³. Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimaţi în 2023 ca fiind expuşi unor concentraţii peste această limită.
În anumite „canioane stradale” din centrul Capitalei, peste 80% din concentraţia de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piaţa Unirii, contribuţia traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total.
Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru depăşirea sistematică şi persistentă a limitelor pentru PM10 în Bucureşti.
Datele prezentate acum de autorităţi arată că situaţia nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depăşiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autorităţile spun că numărul depăşirilor pentru mai mulţi poluanţi a crescut după 2020 în numeroase staţii de monitorizare.
Din 2030, standardele europene vor deveni şi mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.
