Auto

Armele folosite în războiul est-european pentru o nouă fabrică VW: autostradă bulgară spre Vidin, subvenţii sârbe mai mari decât ale oricui, „avantaje diverse“ şi 1.100 de hectare româneşti, un canal de comunicare direct între Croaţia şi giganţii auto germani

Premierul Serbiei Aleksandar Vucic (dreapta) alături de ministrul economiei din Germania Peter Altmaier.

Premierul Serbiei Aleksandar Vucic (dreapta) alături de ministrul economiei din Germania Peter Altmaier.

Autor: Bogdan Cojocaru

02.11.2019, 11:00 21191

♦ Specialişti ai pieţei auto germane au descris decizia constructorului auto de a pune în aşteptare planurile pentru fabrica din Turcia ca pe un joc menit să-i protejeze  imaginea în contextul în care aceasta este deja pătată grav de scandalul Dieselgate, iar  politicile externe şi interne ale guvernului condus de Erdogan sunt aspru criticate în Occident.

Anunţul VW că amână decizia finală pentru construirea unei fabrici de maşini în Turcia după ce armata turcă i-a atacat pe kurzii din Siria a provocat în Europa de Est un adevărat război al contraofertelor pentru atragerea celui mai mare fabricant auto din lume.

Preşedinţia Serbiei a anunţat că a oferit pentru noua fabrică, de 1 miliard euro, mai mult decât oricare alt concurent, Bulgaria a promis, pe lângă subvenţii mai mari,  investiţii substanţiale în infrastructură - o autostradă spre Dunăre şi spre România -, Bucureştiul mizează pe „diferite avantaje“, iar Croaţia, ultimul intrat în cursă, ar avea o legătură directă la VW prin intermediul unui constructor local de maşini electrice.

VW a indicat de mai multe ori că nu are planuri pentru alte locaţii, iar între timp ofensiva militară turcă din Siria s-a oprit. Însă speranţele în est, mai ales când sunt rostogolite pe scena politică, mor ultimele.

Pentru o ţară est-europeană care vrea să producă bunuri cu valoare adăugată mare, a avea o uzină a unui mare constructor auto german este o adevărată mană cerească: prestigiu, locuri de muncă, calificare profesională, tehnologie, investiţii, atragerea de furnizori de componente. Iar guvernanţii, al căror rol în atragerea unor astfel de companii, prin subvenţii sau facilităţi cum ar fi construirea de infrastructură, nu poate fi contestat, îşi pot asuma creditul.

Daimler şi-a construit o fabrică de motoare de 500 de milioane de euro în Polonia în doar un an şi vrea să-şi dubleze personalul de acolo la 1.000 de angajaţi. Mai nou, compania mamă a Mercedes s-a hotărât să-şi extindă operaţiunile de producţie poloneze la baterii pentru maşini electrice. Aceasta înseamnă şi mai multe locuri de muncă. Şi VW este prezent în Polonia, unde produce autoutilitare.

Viitoarea fabrică VW ar reprezenta o investiţie la fel de importantă. Însă constructorul auto a anunţat miercuri, 23 octombrie, prin Euractiv că „urmărim evenimentele cu atenţie. Planurile pentru noua uzină sunt încă în aşteptare „ iar în prezent nu avem planuri pentru alte locaţii“.

VW şi-a înfiinţat deja o firmă de producţie în Manisa, o provincie turcească de la Marea Egee unde ar fi urmat să fie construită uzina pentru care se războiesc statele est-europene. Firma Volkswagen Turkey Otomotiv Sanayi ve Ticaret a fost constituită cu un capital de 943,5 milioane de lire turceşti (164,5 milioane de dolari), potrivit Hurriyet Daily News. Compania are ca obiect de activitate proiectarea, producerea, asamblarea, vânzarea, importul şi exportul de automobile, camioane şi alte vehicule cu motor şi de transport şi de componente şi piese auto. Firma a fost înfiinţată deşi VW nu anunţase Turcia ca fiind alegerea sa finală.

Specialişti ai pieţei auto germane au descris decizia constructorului auto de a pune în aşteptare planurile pentru fabrica din Turcia ca pe un joc menit să-i protejeze  imaginea în contextul în care aceasta este deja pătată grav de scandalul Dieselgate, iar  politicile externe şi interne ale guvernului condus de Erdogan sunt aspru criticate în Occident.

Cu toate acestea, Bulgaria, care a stat iniţial alături de Turcia pe lista scurtă a VW, a reacţionat rapid dublându-şi oferta pentru subvenţii directe de la guvern de la 130 de milioane de euro la 260 de milioane de euro, potrivit fostului preşedinte bulgar Rossen Plevneliev, care acum este preşedintele grupului de lobby Automotive Cluster Bulgaria. Plevneliev este cunoscut pentru contactele influente pe care le are în politica şi industria din Germania. Sofia a promis, în plus, pentru VW investiţii mari în infrastructură, printre altele în construirea unei autostrăzi până la Vidin, unde Bulgaria are un port la Dunăre, notează Euractiv.

Pe la Vidin Bulgaria este legată de România printr-un pod, însă de acolo accesul rutier în România se face pe drumuri cu doar o singură bandă de mers pe sensul de circulaţie. Guvernul bulgar a mai promis investiţii în legături comerciale din Sofia. Oferta îmbunătăţită a Bulgariei este cea mai detaliată dintre toate.

În Serbia, la o conferinţă de presă cu ministrul german al economiei Peter Altmaier, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a anunţat că ţara sa a oferit VW mai mult decât ceilalţi candidaţi. „Am oferit mai mult decât toţi ceilalţi. Iar la orice dau ei, noi vom plusa“, a afirmat preşedintele. El a recunoscut însă că Serbia nu are avantajul Bulgariei şi României de a fi stat membru al UE şi nu are o piaţă mare ca Turcia (care nici ea nu face parte din Uniune). Însă Belgradul poate oferi subvenţii mai bune.

În România, guvernul a anunţat că a contactat managementul VW şi că un reprezentant al Bucureştiului a fost în Germania pentru a prezenta oferta românească. România ar avea „diferite avantaje“, a spus premierul român Viorica Dăncilă, fără a da mai multe detalii. Un fost primar al Aradului, Gheorghe Falcă, a dat detalii despre o locaţie propusă pentru noua fabrică VW lângă oraşul din vestul ţării. Potrivit acestuia, autorităţile locale ar fi oferit un teren de 1.100 de hectare pentru investiţia germană.

Croaţia şi-a anunţat public intenţia de a concura pentru atragerea VW după ce Altmaier a vizitat Zagrebul la începutul săptămânii trecute. ìPrincipalul nostru scop este de a recâştiga încrederea investitorilor germani şi de a-i asigura că aici avem o atmosferă prietenoasă cu investiţiile, una dintre cele mai competitive legislaţii şi multe avantaje comparative, cum ar fi forţă de muncă bine pregătită şi o poziţie geostrategică“, a declarat ministrul croat al economiei Darko Horvat.

Între timp, Mate Rimac, dezvoltător de maşini electrice în Croaţia, la a cărui fabrică Rimac Automobili unul din proprietari este Porsche, membru al grupului VW, a dezvăluit că a luat parte la o întâlnire între oficiali guvernamentali de top croaţi şi manageri de la Porsche şi Hyundai în iunie. ìAcolo am deschis canalul de comunicare între guvern şi jucătorii mari din industria auto. Am prezentat măsuri foarte concrete pe care le poate lua Croaţia pentru a fi atractivă pentru astfel de investiţii“, a spus Rimac într-un interviu. Un zvon spune că VW ar fi ales Turcia pentru noua fabrică la sugestia Qatarului, al doilea cel mai mare investitor individual al grupului, cu o cotă de 14%, după Porsche Automobil Holding, care are o participaţie de 31% la capital. Între timp, premierul ceh Andrej Babis speră că ţara sa poate convinge Toyota să-şi extindă investiţiile de acolo pentru a produce maşini pe hidrogen la fabrica din Kolin. ìNu veţi găsi în Europa un loc mai bun pentru producţia de maşini“, le-a transmis Babis japonezilor. Kolin este una dintre cele mai sofisticate fabrici auto din Europa.

 
 
ZF Digital Summit 2024