Autostrada Soarelui, drumul dintre Capitală şi Constanţa care în urmă cu două luni a fost finalizat complet, a fost şi în această iarnă victima fenomenelor meteo nefavorabile, care au lăsat urme adânci în asfalt. Pe porţiunea dintre Capitală şi kilometrul 88, autostrada este presărată din loc în loc, şi pe un sens şi pe altul, cu gropi adânci de circa 10-15 centimetri, în special pe prima bandă de mers, după cum se poate vedea în imaginile filmate sâmbătă.
Odată ce zăpada s-a topit, o nouă provocare a apărut pentru şoferi: gropile. Cum apar însă aceste gropi? Apa rezultată în urma topirii zăpezii intră în crăpăturile din asfalt, îşi măreşte volumul în urma unui îngheţ, spărgând practic asfaltul şi conducând la apariţia gropilor.
Sezonul de iarnă 2011-2012 a adus peste 800.000 de metri pătraţi de gropi pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România, a căror plombare ar urma să coste peste 10 milioane de euro, potrivit datelor transmise anul trecut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deocamdată nu există date privind dimensiunile gropilor apărute pe drumurile româneşti după această iarnă.
Autostrada Soarelui, o şosea puţin mai lungă de 200 de kilometri, a cărei construcţie a început încă de dinainte de Revoluţie, a fost finalizată integral în noiembrie, după mai bine de 25 de ani de la demararea primelor lucrări.
Construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa, cu o lungime de 203 kilometri, a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informaţiile de pe site-ul CNADNR.