Marii constructori auto din Germania avertizează asupra creşterii costurilor şi prăbuşirii veniturilor în timp ce îşi redeschid fabricile, iar piaţa se îndreaptă spre o recesiune profundă.
Confruntaţi astfel cu una dintre cele mai grave crize din istorie, Volkswagen, BMW şi Daimler şi-au pus speranţele în impulsionarea vânzărilor de maşini în Germania, cea mai mare piaţă a Europei, cu ajutorul programelor guvernamentale. Pentru a obţine acest sprijin, companiile au abordat-o direct pe Angel Merkel, cancelarul german, cu care au discutat în principal un ajutor sub forma unui program de genul „Rabla“. În criza din 2008-2009 o schemă similară a impulsionat vânzările de maşini, a protejat locuri de muncă din fabrici şi a ajutat Germania să scape de maşini poluante şi cu consum ridicat, dar cu costuri mari, pentru buget şi pentru vânzările altor sectoare economice. De data aceasta, guvernul de la Berlin nu se mai grăbeşte. Merkel este mai prudentă cu o industrie care şi-a făcut singură rău minţind în testările de poluare. Iar experţii spun că subvenţionarea achiziţiilor de maşini nu mai are sens economic. Piaţa auto europeană este în declin. În aprilie, vânzările de maşini s-au prăbuşit cu 97% în Marea Britanie, atingând cel mai scăzut nivel din 1946 încoace. Cea mai vândută maşină a fost un model electric Tesla, ceea ce spune totul despre transformările de pe piaţă şi industrie. În Spania, vânzările au scăzut cu 96%, iar în Franţa cu 90%. Piaţa italiană a plonjat cu 98%. IHS Markit estimează că vânzările din Europa se vor reduce anul acesta cu 25%, dar despre comportamentul consumatorilor de acum încolo se pot face doar speculaţii. În Germania, încrederea în perspectivele economice din sectorul auto a atins în aprilie cel mai de jos nivel din cel puţin 1991 încoace, potrivit unui indicator calculat de Institutul Ifo, care a concluzionat că situaţia afacerilor din industria auto germană „se deteriorează dramatic“. „Niciodată până acum nu am mai văzut cifre atât de proaste pentru această industrie atât de importantă“, a spus Klaus Wohlrabe, cercetător la Ifo. Au scăzut semnificativ indicatorii comenzilor, perspectivelor de export şi aşteptărilor de producţie şi au crescut stocurile. Toate acestea după ce în martie în general fabricile germane au văzut cererea prăbuşindu-se în condiţiile în care pandemia de Covid-19 a paralizat economia. Comenzile s-au redus cu 15,6% în ritm lunar. În timp ce toate sectoarele au fost afectate, şocul cel mai puternic s-a simţit la nivelul furnizării de bunuri care permit producţia, scrie Bloomberg.
Volkswagen, cel mai mare constructor de maşini din lume, a avertizat săptămâna aceasta că industria auto se va confrunta probabil cu presiuni şi mai mari în condiţiile în care producătorii de componente majorează preţurile pieselor esenţiale pentru a atenua impactul faptului că trebuie să lucreze la capacitate minimă din cauza pandemiei. Un reprezentant al VW a explicat acest lucru într-un interviu pentru Financial Times. „Furnizorii au investit în facilităţi de producţie pentru volume mari. Acum producţia este mică, dar costurile rămân, iar capacitatea nu poate fi redusă peste noapte“, a spus acesta. Constructori ca VW se bazează pe mii de furnizori individuali, forţaţi în anii de boom să ţină preţurile jos. Săptămâna trecută, Daimler a avertizat că, deşi lanţul său de aprovizionare s-a dovedit „remarcabil de solid“, acesta ar putea fi „doar calmul de dinaintea furtunii“. Mulţi dintre furnizori pur şi simplu nu au suficientă lichiditate pentru a rezista unui blocaj de durată. Bosh, unul dintre cei mai mari producători de componente auto din lume, apreciază că industria de profil se îndreaptă spre o recesiune mai grea decât cea care a urmat crizei financiare din 2008.
În aceste condiţii, şefii de la VW, Daimler, care deţine Mercedes, şi BMW au iniţiat marţi discuţii cu cancelarul Merkel pentru a stabili măsuri de stimulare a activităţii din industria auto, printre care introducerea unei scheme de înnoire a parcului auto de tipul „Rabla“. Înainte de conferinţă, liderii landurilor germane au discutat despre acordarea de stimulente de până la 3.000 de euro celor care cumpără maşini cu motorizări diesel sau pe benzină şi de până la 4.000 de euro pentru cumpărarea de maşini electrice, hibride sau cu propulsie pe hidrogen. Ideea a fost susţinută mai ales de cele trei landuri care depind cel mai mult de industria auto - Saxonia Inferioară (VW), Bavaria (BMW) şi and Baden-W¸rttemberg (Porsche, Daimler), potrivit Deutsche Welle. Separat, Partidul Verzilor a respins această soluţie şi a îndemnat guvernul să pună presiune pe industria auto pentru a se reforma. „Este nevoie de un sprijin puternic pentru maşini electrice şi hibride cu o autonomie semnificativ mai mare decât cea pe care o au în prezent“, a spus unul dintre liderii verzilor, Oliver Krischer. Şi un reprezentant de rang înalt al Partidului Social Democrat, aflat în coaliţia de guvernare, a spus că nu se pune problema susţinerii tehnologiilor vechi, aşa cum ar vrea companiile auto. Preşedintele prestigiosului institut economic IfW a avertizat că „stimulentele pentru achiziţiile de maşini nu au niciun sens economic“ şi nu vor ajuta la protejarea climei, o prioritate pentru Merkel, aflată la final de carieră la conducerea Germaniei. „Aceia care vor să ajute industria auto germană ar face bine să exploreze posibilităţile de a încuraja investiţiile prin scutiri de taxe şi cu sprijin generos pentru cercetare şi dezvoltare“, a spus Gabriel Felbermayr.
Guvernul de la Berlin a ales să amâne decizia privind subvenţionarea achiziţiilor de maşini noi şi să ia în considerare un pachet mai cuprinzător de stimulare a economiei. Unii oficiali şi-au exprimat frustrarea că marile grupuri auto cer statului ajutor deşi scandalul Dieselgate arată care le sunt practicile. Rezultatele discuţiilor vor fi prezentate în iunie. Industria auto asigură 800.000 de locuri de muncă în Germania. Economiile est-europene sunt conectate direct la piaţa şi industria auto germane.
